Von der Leyen se confruntă cu o săptămână crucială pentru credibilitatea sa, din cauza unui vot de neîncredere în Parlamentul European
Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din grupul Conservatori și Reformiști Europeni, a inițiat în această săptămână o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Motivul central invocat este ceea ce Piperea numește un “Pfizergate”, adică negocierea – prin SMS – a unui contract de achiziție a vaccinurilor anti-COVID cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, o practică ce ar ignora transparența și procedurile democratice.
Von der Leyen, care a fost înconjurată de comisarii săi pentru a se adresa sesiunii plenare de la Strasbourg, a respins acuzațiile de „opacitate” și „indicii de abuz de putere și corupție” aduse la adresa ei de europarlamentarul român, în aplauzele colegilor săi de extremă dreapta. Și a criticat, pe un ton neobișnuit de dur, ceea ce a descris ca fiind „o altă încercare grosolană de a crea o ruptură între instituții și între forțele pro-europene și cele democratice” din Parlamentul European de către forțe extremiste „susținute de inamici și păpușarii lor din Rusia și din alte părți”.
Piperea a reușit să mobilizeze un total de 77 de europarlamentari în sprijinul propunerii sale (minimul necesar pentru aprobarea acesteia fiind de 72, 10% din total), inclusiv spaniolul Alvise Pérez. Toți aceștia aparțin sectoarelor cele mai de dreapta ale Parlamentului European.
Textul care va fi votat joi prevede că „Comisia condusă de președinta Ursula von der Leyen nu mai are încrederea Parlamentului pentru a susține principiile transparenței, responsabilității și bunei guvernări, esențiale pentru o Uniune democratică”. De asemenea, se solicită „demisia acesteia din cauza eșecurilor repetate în asigurarea transparenței și a nerespectării persistente a controlului democratic și a statului de drept în Uniune”.
Pe lângă cazul vaccinului, moțiunea de cenzură citează drept plângeri ceea ce consideră a fi „ingerință ilegală a Comisiei în alegerile statelor membre, prin aplicarea greșită a Legii privind serviciile digitale (DSA)”. Aceasta face aluzie la ancheta deschisă împotriva TikTok în urma primului tur al alegerilor din România din noiembrie 2024, anulat în cele din urmă, în care a câștigat candidatul ultranaționalist pro-rus Călin Georgescu.
De asemenea, el o critică pe Von der Leyen pentru că a exclus Parlamentul European din negocierile privind SAFE, fondul european de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru finanțarea achizițiilor comune în domeniul apărării, o mișcare care a stârnit proteste din partea altor sectoare ale Parlamentului European.
Războiul comercial cu Statele Unite nu este singurul lucru care o îngrijorează pe Ursula von der Leyen. Dincolo de impasul încă imprevizibil cu Washingtonul, președinta Comisiei Europene se confruntă cu un test crucial săptămâna aceasta la Strasbourg, unde Parlamentul European o va supune joi unui vot de neîncredere, susținut de eurodeputați intransigenți. Deși nu are nicio șansă de succes, votul – care a fost precedat de o dezbatere aprinsă luni – este un semn al nemulțumirii crescânde față de managementul acesteia.
Grupurile de centru-stânga și cele verzi, deși nu vor susține moțiunea, au criticat-o pe Von der Leyen. Acestea cer ca grupul său politic, Partidul Popular European (PPE), să înceteze să se alinieze cu cele mai extreme forțe și să se angajeze în sfârșit față de majoritatea pro-europeană din Cameră, care a permis realegerea candidatului lor anul trecut.
About The Author
