Cum poate cercetarea să ajute orașele să devină mai reziliente, mai incluzive și mai bine pregătite pentru viitor? Cercetătorii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au căutat răspunsuri printr-un proiect care combină date statistice, opiniile locuitorilor și experiența administrațiilor, a mediului de afaceri și a societății civile.
Un oraș nu înseamnă doar străzi, clădiri și infrastructură. Înseamnă oameni, servicii publice, sănătate, educație, locuri de muncă, spații verzi și acces la tehnologie. Iar pentru administrațiile locale, toate aceste elemente trebuie puse cap la cap atunci când sunt stabilite prioritățile de dezvoltare. Proiectul CITY-FOCUS, implementat de Centrul de Studii Europene al UAIC, a urmărit tocmai această perspectivă. Cercetarea a fost realizată în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență și a avut și o miză importantă pentru dezvoltarea cercetării de excelență și a competențelor din universitate.
prof. dr. Gabriela Carmen Pascariu, directorul Centrului de Studii Europene: “Proiectul a fost implementat în cadrul Programului Național pentru Reziliență și Redresarea al României și a urmărit să dezvolte cercetarea de excelență în cadrul Universității Alexandru “Ioan Cuza” din Iași. Din acest motiv, conform apelului, el a fost coordonat de un profesor cercetător din străinătate și a integrat tineri cercetători și cercetători cu experiență din universitatea noastră pentru a întări competențele de cercetare și pentru a întări vizibilitatea universității noastre la nivel internațional în domeniul cercetării. Scopul, prin urmare, a fost unul de cercetare, de dezvoltare a competențelor metodologice, dar, din fericire, acest proiect a avut și o dimensiune normativă implicită foarte riguroasă, foarte puternică pentru că a generat rezultate concrete cu impact, consecințe din perspectiva guvernanței urbane. În primul rând, din punct de vedere al cercetătorii fundamentale, proiectul a dezvoltat un model de analiză a vulnerabilității orașelor și a oportunității. A fost un index care a combinat, practic, două dimensiuni. Ce oportunități de dezvoltare au orașele și ce vulnerabilități. Iar o dimensiune integrată foarte importantă a fost cea a rezilienței urbane. Asta a însemnat cercetare fundamentală. Din punct de vedere al cercetătorii empirice, noi am aplicat acest model la analiza orașelor din Uniunea Europeană în ansamblu, iar apoi am detaliat analiza prin chestionare aplicate la nivel de 10 orașe din România, chestionare aplicate populației, combinat cu interviuri și experimente la nivelul orașului Iași.”
La Iași, cercetătorii au mers și mai departe: au analizat percepțiile populației și au discutat cu reprezentanți ai administrației, mediului de business, ONG-urilor și mediului academic.
Pentru ca datele să poată fi folosite mai ușor, echipa UAIC a creat și o platformă online dedicată Indicelui Vulnerabilității Urbane.
Instrumentul permite analizarea unor domenii precum demografia, piața muncii, veniturile, educația, locuirea, sănătatea, mediul și infrastructura.
Un alt rezultat este Atlasul Rezilienței Transformative Urbane, care cuprinde 140 de hărți, grafice și tabele și poate fi folosit ca punct de plecare pentru strategii de dezvoltare adaptate fiecărei comunități.
Gabriela Carmen Pascariu, Directorul Centrului de Studii Europene: “Se poate folosi această cercetare pentru fundamentare de politici de dezvoltare urbană, iar în mod specific pentru care componenta de consultare publică, administrația locală poate să vadă ceea ce cetățenii înțeleg și percep despre orașul lor și despre modul în care orașul se dezvoltă. Pentru că politicile publice ar trebui să țină cont nu doar de ceea ce spun datele statistice, ci și de ceea ce vor cetățenii și proiectul nostru asta face. Aduce valoare, nouă informație, nouă cunoaștere din ambele componente, din ambele părți.”
Iar locuitorii au propriile criterii atunci când spun dacă un oraș este sau nu unul în care vor să trăiască.
prof.univ.dr. Liviu-George Maha, Rectorul UAIC: “În sistemul universitar și în general în sistemul de cercetare, activitățile de cercetare științifică acoperă două posibile palieri, cercetare fundamentală, mai teoretică, poate mai abstractă, dar și o dimensiune aplicativă, deci care are o relevanță importantă în ceea ce înseamnă desfășurarea activității în diferite domenii. Ne bucurăm că și această dimensiune prinde conturi, se dezvoltă, a existat și până în prezent, poate mai ales în științele exacte, de aceea ne bucurăm că un astfel de proiect vine cu o abordare foarte aplicată în ceea ce înseamnă dezvoltarea urbană. Procesul de urbanizare este unul cu multiple provocări, pentru că în dezvoltarea unui oraș, dincolo de ceea ce înseamnă infrastructură, ceea ce înseamnă modernizarea unei infrastructuri moștenite și care a evoluat de-a lungul timpului, cetățeanul secolului XXI, românul, din zilele noastre, are așteptări foarte diverse și foarte racordate, corelate cu ceea ce se întâmplă în plan mondial, în ceea ce privește conectivitatea spațiilor diverse, accesul la servicii publice, componenta de educație la toate nivelurile, servicii de sănătate. Cu alte cuvinte, un context foarte larg, foarte integrat și care acoperă diferite laturi ale bunăstării pe care ne-o dorim cu toții. În acest context, conceptul de urbanizare, conceptul de orașe smart, orașe tehnologizate, orașe deschise pentru, sau care sunt foarte ofertante din perspectiva binelui cetățeanului, aceste teme au dobândit o importanță din ce în ce mai mare în cercetarea științifică, un rol, o poziție cât mai importantă. Acest proiect vine cu o contribuție deosebită pe ceea ce înseamnă analiza factorilor, a elementelor care fac dintr-un oraș românesc în principal, pentru că studiul s-a desfășurat în principal la nivelul României, un oraș rezilient, capabil să facă față provocărilor, vulnerabilităților, șocurilor, crizelor cu care se poate confrunta și, în același timp, un oraș inclusiv în sensul de a integra la nivelul comunității cetățenii din perspectiva nevoilor pe care aceștia le-au.”
Datele arată, astfel, că reziliența urbană nu înseamnă doar capacitatea unui oraș de a trece peste crize.
Înseamnă și cât de bine răspunde nevoilor oamenilor, cât de accesibile sunt serviciile, cât de conectată este comunitatea și cât de pregătit este orașul pentru schimbările economice, sociale, tehnologice și de mediu.
De la statistici și hărți până la opiniile celor care locuiesc în oraș, cercetarea încearcă să pună toate piesele aceluiași puzzle.
About The Author
