Vârstnicii condamnați la sărăcie cu plafonul din PIB pentru pensii

pensie

foto: playtech

Ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu plata pensiilor, care este trecut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), „condamna varstnicii la saracie”. România și-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile sa fie de 9,4% din PIB pe termen lung, adica în perioada 2022-2070.

România a cheltuit în ultimii ani cu pensiile în jur de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), iar bugetul pe anul 2022 prevede o sumă chiar mai mică. Procentul nu a depășit acest nivel în ultimii ani, nici măcar în guvernările PSD, deși liderii social-democrați, inclusiv ministrul Muncii, critică faptul că Guvernul a negociat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență un plafon de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.

„Acel procent de 9,4 % este asumat de Guvernul României pentru 70 de ani de acum încolo, ori o altă auma din programul PNRR este rezolvarea inechităților din sistemul de pensii. Rezolvarea inechităților din sistemul de pensii se face în doi pași. Unul, o lege un act normativ unde spunem ce avem de făcut pentru a rezolva inechitățile din sistem și pasul doi este efortul bugetar. Noi ar trebui să avem nivelul pensiilor același. Unul are mai sus, unul are mai jos. Nu cred că ne dorim să rezolvăm inechitatea coborându-l, tăindu-i pensia celui de mai sus, și aducandu-l la nivelul de mai jos. Trebuie să-l ridicăm pe cel care-i cu pensia mai jos să fie la nivelul celui care are o pensie mai mare. Asta înseamnă efort bugetar, acel efort cu siguranță nu este suficient și să fie îndestulărto acel procent de 9,4”, a declarat Marius Budăi.

România nu a avut însă niciodată cheltuieli cu pensiile mai mari de 9,4% din PIB, arată datele consultate de Economedia. Într-un singur an, România a atins acest plafon, respectiv în 2010. Însă atunci s-a atins apogeul crizei economice, iar premierul de la acea vreme, Emil Boc, a decis să taie pensiile speciale.