Val de cereri de pensionare din Ministerul Afacerilor Interne. Câți polițiști au cerut să iasă din sistem înainte de schimbarea condițiilor

politie

Luna octombrie a adus un număr aproape dublu de cereri de pensionare din Ministerul Afacerilor Interne, arată datele oficiale ale instituției, transmise la solicitarea Gândul. Creșterea evidentă a solicitărilor pentru ieșirea din sistem vine în contextul apariției în spațiul public a declarațiilor ministrului Muncii privind un proiect de modificare a condițiilor pentru pensionare. Guvernanții trebuie să găsească soluții pentru ca pensiile să nu mai depășească salariul din timpul serviciului, iar vârsta de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale să crească treptat de la 60 la 65 de ani.

Datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, transmise la solicitarea Gândul, arată că în primele nouă luni ale acestui an, media solicitărilor depuse de angajații instituțiilor din subordine era de 413 lunar, iar ponderea cea mai mare provine din rândurile Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR.)

În perioada ianuarie-septembrie 2022, au fost înregistrate 3.719 cereri de pensionare, dintre care 1.177 de la angajați din Poliția Română, 368 de cereri de la Poliția de Frontieră Română, restul venind din partea altor ordonatori de credite din cadrul MAI, arată datele Casei de Pensii Sectoriale a MAI.

Numărul cererilor a crescut de aproape două ori în octombrie, pe fondul declarațiilor ministrului Muncii, Marius Budăi, din 25 octombrie, conform căruia pensiile speciale ar putea fi recalculate pe baza contributivităţii, iar valoarea lunară a pensiei ar putea, astfel, să nu mai depășească salariul.

La scurt timp după anunțul că, printr-un proiect de act normativ, vor fi modificări privind pensiile speciale, reprezentanții sindicaliștilor din penitenciare au cerut șefului statului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării și directorului Serviciului Român de Informații să ia măsuri, pentru a nu se ajunge la o situație de slăbire a siguranței și apărării cetățenilor și de scădere a calității actului de justiție, cauzată de creșterea numărului de cereri de plecare din poliție, armată, penitenciare și magistratură.

Cifrele oficiale ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), obținute de Gândul, confirmă creșterea abruptă a cererilor de pensionare depuse de judecători și procurori în luna octombrie, atât față de luna anterioară, cât și în raport cu ieșirile din sistem din tot anul curent, în contextul discuțiilor din spațiul public privind potențiala modificare a criteriilor, implicit a beneficiilor pe care le au în prezent prin legea specială.
De două ori mai multe cereri de pensionare din MAI

În ce privește situația din MAI, datele obținute de Gândul arată că, în luna octombrie 2022, au fost înregistrate 764 de cereri de pensionare, dintre care 216 sunt de la angajați din Poliția Română, 121 de la Poliția de Frontieră Română, restul provenind din partea altor ordonatori de credite din cadrul MAI.

„În 2022, până la acest moment (noiembrie 2022), a fost deschis dreptul la pensie pentru un număr total de 4.653 de beneficiari, dintre care 1.456 persoane din cadrul Poliției Române și 510 din cadrul Poliției de Frontieră Română, 2.687 provenind de la alți ordonatori de credite aflați în subordinea MAI”, potrivit datelor transmise de MAI, la solicitarea Gândul.

Conform articolului 16 din Legea 223 din 2015 privind pensiile militare de stat:

”(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.
Nicio pensie mai mare decât salariul

Rediscutarea condițiilor de ieșire din sistem vine în contextul propunerilor pentru reforma pensiilor speciale, asumată de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), proiect care trebuie adoptat până la finalul acestui an.

Proiectul privind pensiile speciale este aproape finalizat și va ajunge în câteva zile la Guvern pentru aprobare, apoi va fi trimis Parlamentului, a anunțat luni ministrul Muncii, Marius Budăi, precizând că ”îndeplinește toate criteriile din PNRR” și pentru elaborarea lui s-a discutat în paralel ”cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială”.

Banca Mondială, consultantul însărcinat în acest demers, a recomandat ca toate pensiile să țină cont de contributivitate, nicio pensie să nu mai depășească salariul din timpul serviciului, iar vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România să crească treptat de la 60 la 65 de ani.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă, dacă au cel puțin 25 de ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o prevedere privind vârsta minimă de pensionare.

Aproape 10.000 de persoane primesc pensii speciale, peste 50% dintre acestea fiind foști judecători și procurori. Cea mai mare pensie medie de serviciu în cazul foștilor magistrați depășește 21.000 de lei. Pe primul loc în topul celor mai mari pensii brute încasate de foști judecători și procurori este pensia de aproape 80.000 de lei încasată lunar de un fost magistrat.

La polul opus, peste 3,5 milioane de pensionari, adică peste 70%, trăiesc cu mai puțin de 2.000 de lei pe lună. Dintre aceștia aproximativ 1,31 milioane primesc o pensie de până în 1.000 de lei lunar, respectiv nivelul fostei pensii sociale minime garantate, în prezent indemnizația socială pentru pensionari.