Următorii 7 ani sunt esențiali pentru viitorul Pământului. Schimbările climatice vor fi inevitabile și imprevizibile, spun specialistii

poluare

Foto: Guliver/GettyImages

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) anunță că următorii 7 ani sunt esențiali pentru viitorul Pământului. Astfel, cu ocazia Zilei Sustenabilității în România, o inițiativă organizată în parteneriat cu Lidl România, ASR lansează un apel la CONȘTIENTIZARE și ACȚIUNE COMUNĂ pentru a combate schimbările climatice, care, alături de pierderea biodiversității și poluarea, reprezintă unul dintre factorii ce cauzează tripla criză planetară cu care omenirea se confruntă în prezent.

„Ziua Sustenabilității în România este despre schimbare. Avem nevoie să ne schimbăm modul de a trăi și de a folosi produse și servicii. Companiile responsabile și Uniunea Europeană accelerează tranziția către modelul economic care ne va ajuta să trăim într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă. Pentru a susține aceste eforturi, este nevoie ca noi, consumatorii, să alegem produsele și serviciile, fiind atenți și la impactul pe care acestea le au asupra mediului și, implicit, asupra sănătății noastre. Dincolo de eforturile organizațiilor, atâta timp cât nu există cerere, nu va apărea nici oferta. Cumulate, alegerile noastre individuale mai sustenabile au puterea de a remodela lumea în care trăim și pe care o vom lăsa moștenire generațiilor viitoare. 27 octombrie este ziua în care discutăm. În tot restul anului, acționăm,” a declarat Dragoș Tuță, Președinte și Fondator Ambasada Sustenabilității în România.

Impactul asupra Pământului

Schimbările climatice se manifestă deja (secete, incendii, inundații, deficit de resurse și pierderi de specii, printre altele), evoluția lor fiind rapidă, acestea generând pierderi de vieți omenești și pagube materiale majore. De exemplu, schimbările climatice afectează și dezvoltarea economică a țărilor: conform datelor Agenției Europene de Mediu (EEA), pentru statele membre UE, pierderile economice totale generate de evenimentele climatice au fost de până la 520 miliarde euro, în perioada 1980-2020.

La nivel mondial, până la 3,6 miliarde de oameni trăiesc în medii extrem de vulnerabile la schimbările climatice, iar în medie peste 20 de milioane de persoane își părăsesc locuințele și se mută în alte zone din țările lor în fiecare an, conform Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați. De asemenea, dacă încălzirea globală continuă fără măsuri de adaptare, Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), estimează că încă 183 de milioane de oameni vor fi afectați de subnutriție până în 2050.

Cum resimțim schimbările climatice în România?

Impactul creșterii temperaturilor, una dintre principalele modificări la nivel climatic, se manifestă prin dezastre ecologice, precum valuri de căldură excesivă. Aceste fenomene sunt prezente și în România unde, în luna iulie din 2022, a fost înregistrat recordul absolut de temperatură: 44,5°C. Mai mult, lipsa ploilor a dus la calamitarea a 65.000 hectare cu grâu, porumb și floarea soarelui, în Iași, zona Moldovei fiind cea afectată de arșiță, înregistrând cele mai puține ploi din istorie.

Asistăm și la un proces accelerat de deșertificare, în special în zonele de sud și est ale țării, din cauza lipsei ploilor. În acest moment, zona numită „Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare din Dolj, adică 6% din suprafața județului. Și zonele tradițional cu zăpădă sunt afectate de schimbările climatice. În anumite regiuni se estimează reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală, ceea ce va afecta turismul hibernal în România, cu impact negativ direct asupra economiei locale.

„Schimbările în evoluţia condiţiilor climatice din România nu sunt o excepţie, ci o certitudine. În ultimii ani, am avut abateri termice ale temperaturii medii anuale a aerului mai mari de 1,5 °C, ţinta Acordului de la Paris. Perioada 2011-2021 reprezintă cea mai caldă perioada de 10 ani consecutivi, din istoria măsurătorilor meteorologice în țara noastră. Dacă nu implementăm măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice ca să ajungem la neutralitate climatică în 2050, cu siguranţă efectele asupra anumitor sectoare pot fi ireversibile. Frecventa și intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase este una semnificativă, în ultimii 4 ani numărul avertizărilor meteo de tip nowcast de cod rosu, în special în sezonul cald fiind, în creștere de la un an la altul. Măsurile operaționale de reducere a impactului schimbărilor climatice trebuie să determine minimizarea efectelor în fiecare sector socio-economic. Este importantă implicarea fiecăruia dintre noi, de la decizie până la practică. „Încă mai avem timp” poate fi motto-ul care să ne conducă pe fiecare să fim mai prietenoși cu mediul, a menționat Dr. Elena Mateescu, Director General, Administrația Națională de Meteorologie, partener instituțional al ediției Ziua Sustenabilității din acest an.

Cum putem încetini cronometrul climatic

Dovezile științifice sunt clare, ne confruntăm cu o urgență climatică: emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activitatea umană, provoacă schimbarea climatului nostru și își pun amprenta în mod vizibil și asupra sănătății oamenilor. Suntem într-o cursă contra cronometru pentru planeta Pământ, de aceea avem nevoie de un efort comun sincronizat al tuturor actorilor din societate (cetățeni, companii, ONG-uri și autorități).