Un aflux puternic de noi refugiați ucraineni a stârnit reacții negative în Europa

Politicienii din Germania și Polonia, țările care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați ucraineni în Uniunea Europeană, au început să-și exprime nemulțumirea față de numărul tot mai mare de tineri ucraineni sosiți în ultimele săptămâni, după ce Kievul a relaxat regulile de ieșire.

Deși atitudinile față de ucraineni rămân în general pozitive în ambele țări, prezența lor tot mai mare devine un subiect exploatat activ de partidele de extremă dreapta, relatează Politico. Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se apropie de a patra iarnă, se așteaptă ca această dezbatere să se intensifice – milioane de ucraineni riscă să rămână fără căldură, apă și electricitate din cauza atacurilor continue ale Kremlinului.

În Germania, reprezentanții coaliției de guvernământ a cancelarului Friedrich Merz avertizează că țara va continua să accepte refugiați ucraineni, dar sprijinul public pentru Ucraina ar putea scădea dacă tinerii sunt percepuți ca „eschivatori ai recrutării”.

„Nu avem niciun interes ca tinerii ucraineni să-și petreacă timpul în Germania în loc să-și apere țara. Ucraina ia propriile decizii, dar recentele modificări ale legislației au dus la o creștere a emigrării, la care trebuie să răspundem”, a declarat membrul CDU al Bundestagului, Jürgen Hardt.

În Polonia, partidul de dreapta Confederația a fost și mai strident: „Polonia nu poate fi un refugiu pentru mii de oameni care trebuie să-și apere patria, transferând costurile dezertării lor asupra contribuabililor polonezi.”

Presa relatează că, după ce Ucraina și-a relaxat reglementările de ieșire în vară, afluxul de tineri ucraineni a crescut brusc. Între ianuarie și sfârșitul lunii august 2025, aproximativ 45.300 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani au intrat doar în Polonia. După modificare, numărul a crescut la 98.500 în două luni, sau aproximativ 1.600 pe zi.

Mulți dintre ei s-au mutat mai spre vest: în Germania, unde, potrivit Ministerului de Interne german, sosesc în fiecare săptămână până la 1.800 de bărbați de această vârstă.

Bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani nu sunt încă supuși mobilizării. Acum pot călători liber și se pot întoarce fără riscul urmăririi penale. Scopul a fost, pe de o parte, să se permită celor care se aflau deja în străinătate să se întoarcă, iar pe de altă parte, să se prevină expulzarea în masă a tinerilor de 16 și 17 ani de către părinții lor.

„Dacă vrem ca băieții să rămână în Ucraina, trebuie mai întâi să termine școala aici, iar părinții lor nu ar trebui să-i ia de aici”, a explicat Zelenski, adăugând că altfel ar putea „pierde legătura cu Ucraina”.

Germania și Polonia reprezintă peste jumătate din totalul refugiaților ucraineni din UE – 1,2 milioane în Germania și aproape 1 milion în Polonia.

Deși ucrainenii reprezintă aproximativ 6% din forța de muncă poloneză, politicienii de dreapta îi acuză că primesc beneficii sociale excesive. Președintele polonez Karol Nawrocki a respins recent o lege privind ajutorul acordat ucrainenilor, argumentând că doar cei care muncesc și plătesc impozite ar trebui să primească beneficii.

În Germania, partidul AfD, aflat în fruntea sondajelor, cere încetarea plăților către ucraineni și reducerea ajutorului militar către Kiev. Se pare că aproximativ 490.000 de ucraineni apți de muncă primesc în prezent indemnizații de șomaj. Coaliția lui Merz, care solicită reduceri bugetare, pregătește un proiect de lege pentru limitarea indemnizațiilor sociale. Cu toate acestea, social-democrații din guvern se opun unor astfel de măsuri radicale.

„Nu ar trebui să decidem pe cine trimite Ucraina la război și pe cine nu”, a declarat deputatul SPD Sebastian Fiedler.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că guvernul nu se grăbește să ia măsuri și dorește să aștepte statistici pentru lunile următoare. De asemenea, el a menționat că actuala creștere ar putea fi temporară după intrarea în vigoare a reglementărilor ucrainene.

Prim-ministrul bavarez Markus Söder a propus ca UE să reconsidere Directiva privind protecția temporară dacă Kievul nu restricționează fluxul de persoane care părăsesc țara.