Surpriza Călin Georgescu, independentul cu șanse reale de a răsturna exit poll-urile
Calin Georgescu este independentul votat masiv de catre romani. Potrivit exit poll-urilor acesta se afla pe locul 3 cu 16 la suta dintre voturi insa fara voturile din diaspora. “Poporul roman a ales sa nu mai stea ingenunchiat, sa nu mai stea umilit. In acest moment, tot ce am spus ca nu facem politica ci facem istorie s-a adeverit. Este trezirea in constiinta a poporului roman, In primul rand, nu este diaspora este un cuvant gresit. Sunt romanii fortati sa plece”, a spus Calin Georgescu dupa rezultatele exit poll-urilor.
Dar cine este Calin Georgescu?
Călin Georgescu este un inginer român, doctor în pedologie, expert în dezvoltare durabilă, absolvent al unui program postuniversitar la Colegiul Național de Apărare „Carol I” și candidat independent la alegerile prezidențiale din România din 2024.
A lucrat în cadrul Ministerului Mediului și al celui de Externe, în mai multe guverne din anii 1990, și a fost propus de mai multe ori pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României (ultima dată de către partidul AUR în 2021), înainte de înscrierea sa, în octombrie 2024, în cursa pentru Președinția României.
Cariera sa profesională este marcată de activitatea la nivel internațional, Călin Georgescu îndeplinind, în perioada 2010–2012, funcția de raportor special pentru drepturile omului și deșeurile periculoase al Biroului ONU al Înaltului Comisar pentru drepturile omului (UN Office of the High Commissioner for Human Rights – OHCHR). Ulterior, a fost președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma (European Support Centre for the Club of Rome) și director executiv al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite (United Nations Global Sustainable Index Institute) din Geneva și Vaduz.
Pe lângă cariera sa, el s-a remarcat, într-o mai mică măsură, prin declarațiile prolegionare, proruse, de minimalizare a coronavirusului sau cele antisistem.Pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, i s-a deschis un dosar penal în 2022.
A sbsolvit Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București în anul 1986 și a obținut în 1999 titlul de doctor în pedologie din partea aceleiași instituții, redenumită în 1995 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. După absolvirea facultății în 1986, a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nici el, nici tatăl său nu au fost membri ai Partidului Comunist Român.
După prăbușirea comunismului în Europa de Est, în perioada 1993–1994, a fost bursier al Guvernului Marii Britanii, absolvind cursul „Politici de mediu, strategii de dezvoltare și management pentru Parcuri Naționale” (Environmental Training Program).
În anul 2007 a absolvit programul postuniversitar „Securitate și apărare națională – geopolitică și geostrategie” al Colegiului Național de Apărare „Carol I”.
După absolvirea cursurilor de masterat în 1986, Călin Georgescu a fost angajat ca inginer la IEELIF Făgăraș, județul Brașov, iar din 1990, după victoria Revoluției din decembrie 1989, la Departamentul de Eroziune a Solului din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare (INCDIF – ISPIF București).
În 1991 a fost numit șef al Biroului Senatorial pentru Mediu al Parlamentului României, iar în anul următor a devenit consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, în guvernul Theodor Stolojan. Tot în 1992, a fost ales președinte al Asociației „Tineretul Ecologist din România”, funcție pe care a deținut-o până în 1996. În perioada 1997–1998, a îndeplinit funcția de secretar general în Ministerul Mediului,[3] în mandatul lui Sorin Frunzăverde, din guvernul Victor Ciorbea.
Ca specialist în politici de mediu, a coordonat, în calitate de manager de proiect, peste 40 de proiecte pentru diferite autorități locale din România, derulate între 1996 și 2008, în cadrul programului „Agenda Locală 21”, un plan de susținere a dezvoltării durabile sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Între 2000 și 2011 a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, creat în 1997 sub egida Academiei Române ca agenție a PNUD. Din 2001, centrul s-a transformat într-o fundație independentă, extinzându-și activitatea. Începând din 2009, Centrul elaborează și implementează proiecte finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul României.
Autoritate recunoscută în planificarea strategică și proiectarea politicilor publice, Călin Georgescu a coordonat, din partea Guvernului României, dezvoltarea a două versiuni consecutive ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă (1999 și 2008), în conformitate cu liniile directoare ale Strategiei Europene pentru Dezvoltare Durabilă.
Primul document strategic, elaborat în 1999, a avut ca obiectiv „îmbunătățirea progresivă și menținerea bunăstării populației în corelare cu cerințele folosirii raționale a resurselor naturale și ale conservării ecosistemelor”, iar cel de-al doilea, elaborat în 2008, adoptat după aderarea României la Uniunea Europeană în anul anterior, urmărea „racordarea deplină a României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile”. Strategia stabilea „obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural”.
Din poziția de director al Direcției de Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe, Călin Georgescu a coordonat, între 2004 și 2005, activitatea biroului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din România.
Între 2006 și 2012, Călin Georgescu a îndeplinit funcția de Director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare, coordonând proiectul „Reprofesionalizarea României” și elaborând un raport care oferea câteva soluții pentru ieșirea din criză și dezvoltarea durabilă a țării.
În perioada 2010–2012 a fost raportor special al ONU privind efectele adverse ale traficului și depozitării ilicite de produse și deșeuri toxice asupra drepturilor omului (UN Special Rapporteur on the adverse effects of the illicit movement and dumping of toxic and dangerous products and waste on the enjoyment of human rights) al Biroului Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru drepturile omului (UN Office of the High Commissioner for Human Rights – OHCHR).
În 2013 a devenit președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma (European Support Centre for the Club of Rome).
Din 2021 este cadru didactic la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – Centrul universitar Pitești, unde deține (în 2024) funcția de lector
Călin Georgescu a făcut parte în mai multe rânduri din aparatul administrativ central, fie la Ministerul Mediului, fie la Ministerul Afacerilor Externe, numele său fiind vehiculat pentru ocuparea pentru funcției de prim-ministru al Guvernului României în anii 2010, 2011, 2012 și 2016.
Conform unei declarații din 2020, Călin Georgescu a afirmat că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”.
În 2020, Georgescu a fost propus ca prim-ministru de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid care tocmai intrase în Parlamentul României în urma alegerilor legislative din decembrie 2020. În timpul crizei politice românești din 2021 care s-a soldat cu demiterea din funcție a Cabinetului Cîțu, același partid l-a propus din nou.
La 1 octombrie 2021, Călin Georgescu a anunțat că va lansa mișcarea „Pământul Strămoșesc”, menită să pună în aplicare proiectul de țară „Hrană, Apă, Energie”, cu scopul de °ridicare a României, prin crearea de rețele solide de mici producători și meșteșugari, a unei cooperații moderne ancorate în principiile demnității și cooperării, prin organizarea de activități, inclusiv culturale, care pot ridica poporul din starea de abandon în care se află”.
În timpul pandemiei de coronavirus a minimalizat importanța virusului, spunând: „Eu cred în imunitatea mea. […] Persoanelor care au trecut prin această boală le-aș spune că că sunt zeci de mii de virusuri și fac parte din noi.”
Ulterior, în februarie 2022, a revenit asupra declarațiilor sale asupra lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, specificând că au făcut „și fapte bune”, iar despre asasinarea lui Nicolae Iorga și a lui Armand Călinescu la ordinul legionarilor a declarat: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți”. Aceste declarații au provocat reacții dure din partea Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România și a reprezentanților comunităților evreiești, care au catalogat aceste declarații ca fiind „un act iresponsabil și periculos”.
Istoricul Dorin Dobrincu l-a denunțat pe Georgescu drept „promotor al ideilor legionare” și l-a evaluat drept „precar din punct de vedere intelectual”. Ca urmare a acestor declarații, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal pe numele lui Călin Georgescu pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război.
Pe fondul acestor evenimente, după declarația copreședintelui AUR, George Simion, care declara că „astfel de afirmații nu pot decât să ne dăuneze și mă distanțez categoric față de orice declarație care mi-ar strica viitorul politic și al partidului”, Georgescu a oprit negocierile referitoare la candidatura sa pentru funcția de prim-ministru,[35] rupând legăturile cu AUR.
În octombrie 2024 s-a înscris ca independent în cursa pentru alegerile prezidențiale. Campania sa s-a desfășurat în special pe Internet, procentele sale în sondaje crescând în ultima lună de campanie prin promovare pe TikTok.
About The Author
