Consilierul de securitate națională Jake Sullivan a declarat vineri într-o conferință la Casa Albă că a existat o decizie unanimă de a furniza muniții cu dispersie Ucrainei. El a adăugat că Kievul a dat asigurări cu privire la modul în care va folosi munițiile și că Rusia le-a folosit pe scară largă încă de la începutul războiului.
„Rusia a folosit muniții cu dispersie încă de la începutul acestui război. Ucraina a solicitat muniții cu dispersie pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești. Concluzia este următoarea: recunoaștem că munițiile cu dispersie reprezintă un risc, dar există, de asemenea, un risc dacă rușii cuceresc mai mult teritoriu”, a mai spus Sullivan.
Ulterior, într-o altă conferință de presă, subsecretarul apărării Colin H. Kahl a declarat, potrivit The Guardian, că ”SUA vor trimite muniții cu dispersie, deoarece contraofensiva ucraineană „merge mai încet decât se spera”. ”Vrem să ne asigurăm că ucrainenii au suficientă artilerie pentru a-i menține în luptă în contextul contraofensivei actuale și pentru că lucrurile merg un pic mai încet decât sperau unii”, a spus oficialul din Departamentul Apărării.
Munițiile cu dispersie, denumite și bombe cu fragmentație, sunt proiectile care transportă zeci până la sute de bombe mai mici, cunoscute și ca submuniții. Proiectilele pot fi lansate din avioane, lansate din rachete sau trase din tunuri ori lansatoare de rachete.
Proiectilele se deschid la o înălțime prestabilită, în funcție de zona țintei vizate, iar bombele din interior se împrăștie pe zona respectivă. Acestea împrăștie șrapnel conceput pentru a ucide militari sau pentru a doborî vehicule blindate, cum ar fi tancurile.
Practic, utilizarea acestui tip de muniție va oferi Ucrainei o putere de foc mult mai mare, pentru că un singur proiectil tras va putea lovi mai multe ținte – fie militari ruși, fie echipamente militare. Puterea de distrugere e mult mai mare decât în cazul muniției clasice.
Jake Sullivan a explicat decizia de trimitere a muniției cu dispersie în Ucraina, spunând că se va trimite o versiune care are o „rată de ratare” redusă, ceea ce înseamnă că mai puține dintre bombele mai mici nu reușesc să explodeze.
Proiectilele neexplodate, care adesea acoperă câmpurile de luptă și zonele civile populate, provoacă decese neintenționate.
„Recunoaștem că munițiile cu dispersie creează un risc de vătămare a civililor din cauza munițiilor neexplodate”, a declarat consilierul pentru securitate națională.
„Acesta este motivul pentru care am amânat decizia cât de mult am putut. Dar există, de asemenea, un risc masiv de vătămare a civililor dacă trupele și tancurile rusești cuceresc mai mult teritoriu ucrainean și ucid mai mulți civili ucraineni, deoarece Ucraina nu are suficientă artilerie. Acest lucru este intolerabil pentru noi”, a spus oficialul de la Casa Albă.
Atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie care au ucis civili ucraineni, informează joi Human Rights Watch într-un raport, în contextul în care SUA analizează o solicitare de astfel de dispozitive din partea guvernului ucrainean, relatează Reuters, citată de Agerpres .
Human Rights Watch a făcut apel atât la Rusia, cât şi la Ucraina, să nu mai utilizeze aceste arme şi a îndemnat SUA să nu le mai furnizeze.
Peste 120 de ţări au semnat un tratat internaţional care interzice aceste arme, care în mod tipic se divizează într-un număr mare de bombe mai mici într-o zonă întinsă şi pot provoca moartea civililor timp de luni de zile sau chiar ani după aceea. Rusia, Ucraina şi SUA au refuzat să semneze acest tratat.
Un oficial de rang înalt de la Pentagon a declarat luna trecută că muniţiile cu fragmentaţie ar fi utile pentru Ucraina în respingerea forţelor ruse, dar a precizat că livrarea acestora către Kiev nu a fost aprobată încă din cauza restricţiilor Congresului şi a preocupărilor din partea aliaţilor.
Ucraina a lansat rachete cu muniţie cu fragmentaţie în zona oraşului ucrainean Izium controlat de Moscova anul trecut după ce Rusia i-a invadat teritoriul, susţine Human Rights Watch, citând interviuri cu peste 100 de locuitori, martori şi angajaţi ai serviciilor de urgenţă.
Atacurile ucrainene au provocat moartea a cel puţin opt civili şi rănirea a cincisprezece la Izium, susţine HRW.
Organizaţia a informat anterior că utilizarea de către Rusia a muniţiilor cu fragmentaţie a ucis zeci de civili în Ucraina, în timp ce Consiliul ONU pentru drepturile omului a documentat utilizarea unor astfel de bombe de ambele părţi.
„Muniţiile cu fragmentaţie folosite de Rusia şi Ucraina ucid civili acum şi vor continua să facă acest lucru timp de mulţi ani”, a declarat într-un comunicat Mary Wareham, directorul HRW responsabil pentru armament. „Ambele părţi ar trebui să înceteze imediat să le folosească şi să înceteze să obţină mai multe astfel de arme care ucid nediscriminatoriu”, a adăugat ea.
Guvernul ucrainean a îndemnat membri ai Congresului SUA să facă presiuni asupra administraţiei SUA a lui Joe Biden pentru a aproba livrarea bombelor cu fragmentaţie pentru Ucraina, notează Reuters.
sursa g4media.ro
About The Author
