Sfinții Petru și Pavel, punctul culminant al verii agrare: ce tradiții și obiceiuri sunt astăzi

Sfinții Petru și Pavel sunt sărbătoriți pe 29 iunie în fiecare an și sunt două dintre cele mai importante figuri din Noul Testament. Odată cu prăznuirea lor, creștinii ortodocși respectă o serie de tradiții și obiceiuri menite să le aducă bunăstare, noroc.

Iată ce obiceiuri practică românii în această zi, de ce superstiții țin cont și ce rugăciune rostesc pe data de 29 iunie.

Sf Petru și Pavel – legenda apostolilor

Petru și Pavel sunt figuri foarte importante ale Bisericii. Ambii sunt apostoli. Petru era, cel mai probabil, un bărbat de vârstă mijlocie când Iisus l-a chemat. Era pescar din Betsaida, un sat lângă Lacul Galileii. Andrei, fratele lui, l-a prezentat pe Petru lui Iisus. Iisus i-a spus: „Tu ești Simon, fiul lui Ioan; te vei numi Chefa, adică Piatră.”

Pe parcursul celor trei ani în care apostolii au trăit alături de Iisus, Petru a devenit liderul grupului. Când Iisus a întrebat: „Cine ziceți voi că sunt Eu?”, Petru a răspuns: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.” Tot Petru a obiectat când Iisus a spus că merge la Ierusalim să sufere și să moară. Petru este menționat de 195 de ori în Noul Testament. Apare ca fiind impulsiv, încăpățânat și uneori slab sub presiune. Iisus l-a iubit profund, chiar și după ce Petru a negat că îl cunoaște în timpul Patimilor.

Petru a devenit liderul Bisericii primare. Conform Faptelor Apostolilor, el a fost primul care a predicat la Cincizecime. A aranjat selecția lui Matia pentru a-l înlocui pe Iuda. A realizat primul miracol public: vindecarea unui olog la poarta templului. A primit în Biserică prima persoană care nu era evreu. Oamenii credeau că doar umbra lui trecând pe lângă ei îi putea vindeca.

Petru a fost închis de trei sau patru ori. În cele din urmă, la Roma, a fost condamnat la moarte prin răstignire. Din respect pentru Iisus, a cerut gărzilor să-l răstignească cu capul în jos. A fost îngropat într-un vechi cimitir roman, probabil unde se află astăzi bazilica Sfântul Petru. Este numit „Prințul Apostolilor” și două scrisori din Biblie sunt atribuite lui.

Pe de altă parte, Pavel a primit cea mai bună educație. Fiind un evreu strict, a persecutat creștinii care predicau lucruri noi și ciudate. Într-o zi, în drum spre Damasc pentru a căuta creștini, Pavel l-a întâlnit pe Iisus. Pavel a devenit cel mai mare misionar creștin, predicând și fondând biserici. La început, Pavel a avut dificultăți în a-i convinge pe creștinii evrei că ne-evreii pot fi botezați și că nu trebuie să urmeze regulile evreiești. În cele din urmă, a reușit.

Timp de aproximativ treizeci de ani, Pavel a călătorit prin Imperiul Roman, predicând despre Hristos și suferind.

Din numeroasele sale scrisori care se află în Biblie și din Faptele Apostolilor, reiese că a fost afectuos, loial, curajos și dedicat. A fost omul potrivit pentru a construi puntea între religia evreiască a Vechiului Testament și creștinismul Noului Testament. Pavel a fost închis și, în cele din urmă, decapitat în afara zidurilor Romei.

Legenda spune că cei doi au fost uciși în aceeași zi, împreună, motiv pentru care Biserica îi prăznuiește și astăzi împreună, ca un întreg.

Tradiții și obiceiuri de Sf. Petru și Pavel 

Sfinții Petru și Pavel sunt două figuri fundamentale în creștinism. Prin suferințele trăite pentru credința în Hristos, cei doi apostoli au devenit ocrotitori ai penitenciarelor.

În ziua de Sfântul Petru și Pavel, tradiția populară românească spune că apar licuricii, considerați a fi scântei ale biciului Sfântului Petru, care îi călăuzesc pe cei rătăciți în păduri și munți.

Aceasta este și o zi în care se oferă pomană pentru cei trecuți în neființă, iar femeile pregătesc pachete pentru cei sărac și nevoiași, adăugând în vase de lut apă, pentru ca morții să aibă ce bea pe lumea cealaltă.

În această zi, nu se muncește pământul și nu se fac nici treburi gospodărești, nu se spală și nu se aruncă gunoiul din casă.

Ziua Sfinților Apostoli marchează punctul culminant al verii agrare și perioada secerișului, fiind considerată o perioadă deosebit de importantă în calendarul popular.

Sfântul Petru, cunoscut și ca Sânpetru în credința populară românească, este prezentat ca un om harnic și credincios, luat de Dumnezeu în ceruri și încredințat cu cheile Raiului. El este descris în poveștile populare ca un bun sfetnic și protector al animalelor, implicat în viața rurală prin agricultură, creșterea animalelor și pescuit.

În nopțile de sărbătoare, Sânpetru este considerat a fi prezent printre oameni, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu în momentul în care cerul se deschide pentru o clipă.

Se spune că ziua de dinaintea Sfinților petru și Pavel este dedicată spiritelor cerului, care îi pedepsesc pe cei care dorm afară.

Ce superstiții sunt azi

În ziua prăznuirii Sfinților Petru și Pavel, superstițiile românești sunt încă vii și respectate cu strictețe în multe comunități. Această zi este marcată de multe superstiții, de care încă se ține cont.

Oamenii nu lucrează în ziua de Sfântul Petru și Pavel, nici la câmp, nici în gospodărie. Nu se spală și nu se aruncă gunoiul din casă, iar activitățile de zi cu zi se lasă deoparte pentru a merge la biserică și a participa la slujbele dedicate sfinților Apostoli.

În această zi nu se scutură merii, credința populară spunând că acest obicei protejează recoltele de grindină. De asemenea, femeile văduve sunt sfătuite să nu mănânce mere până la ziua Sfântului Ilie, pentru a-și păstra sănătatea.

În această zi, femeile nu trebuie să toarcă, pentru că se spune că ar întoarce colacii de la morți.