Salvați Copiii: Aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în școli, 27% admit că au fost agresori

Campanie antibullying Salvati Copiii (1)

Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România: datele centralizate de Salvați Copiii, în urma unei anchete realizate în rândul copiilor, arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, 73% în clasa în care învață, iar în grupul de prieteni 45%. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-lui, în timp ce peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, arată datele consultării.

Pentru că elevii se confruntă cu cele mai multe situații de bullying în pauze, Salvați Copiii lansează, cu sprijinul Kaufland România “Dreptul la pauză”, o campanie de informare și conștientizare a rolului pe care fiecare dintre noi, profesori, părinți, elevi, îl are în asigurarea unui climat educațional pozitiv în școli, astfel încât toți copiii să se simtă în siguranță, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare și conectare.

Vizualurile campaniei (portretele copiilor și testimonialele video) sunt inspirate în totalitate din experiențele elevilor care au raportat situații de bullying pe site-ul scolifarabullying.ro, iar mesajul cheie care le însoțește are rolul de a responsabiliza în primul rând adulții: ”Asigură și tu Dreptul la Pauză fără bullying”.

Principalele obiective ale campaniei sunt:

  • informarea publicului larg cu privire la importanța transformării școlilor în comunități bazate pe încredere în care participarea tuturor este valoroasă pentru asigurarea unui climat în care copiii se simt în siguranță;
  • conștientizarea adulților cu privire la efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenței asupra relațiilor dintre copii și impactul asupra dezvoltării socio-emoționale a acestora;
  • promovarea exemplelor de bună practică a școlilor care au inițiat grupuri de acțiune antibullying sau intervenții similare;
  • responsabilizarea adulților implicați în creșterea și educarea copiilor prin accentuarea mesajului că deși bullyingul este o situație întâlnită în grupurile de copii, este responsabilitatea adulților să creeze contexte și modele comportamentale prin care acest fenomen să fie prevenit și/sau diminuat în școli.

Materialele campaniei ”Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro. Tot pe site, elevii, profesorii si părinții care au nevoie de sprijin pentru a crea grupurile de acțiune antibullying pot apela la echipa Salvati Copiii.

Datele complete ale  anchetei online relevă că:

  • 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying.   
  • 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
  • Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
  • În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
  • Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.  
  • Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
  • Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
  • 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei.
  • Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying.
  • Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
  • Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, atrage atenția asupra impactului pe termen lung pe care îl are expunerea la situații de bullying în școli: „Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toți actorii implicați: victima, agresorul și martorul tăcut. Situațiile de hărțuire și violență paralizează reacțiile sociale normale și lasă urme asupra sănătății emoționale a copiilor. Este important să recunoaștem semnele, să vorbim cu copiii și să desfășurăm activități care să îi reînvețe să fie împreună, să se joace, să colaboreze și să construiască relații sociale pozitive”.

Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii șise referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullying-ul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați.

Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană și, prin urmare, poate fi dificil de identificat.

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna iunie.

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli. Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:

· 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;

· 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;

· 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;

· 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.

În urma acestor analize de context, Organizația Salvați Copiii România a dezvoltat o serie de intervenții focusate, cu scopul de a diminua fenomenul bullying-ului, testând grupul de acțiune antibullying în școli și contribuind major la adoptarea normelor metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice – bullying-ului, iar acum susținând elevii, profesorii și părinții să colaboreze în mod real pentru a transforma școlile în comunități educaționale în care elevii se simt în siguranță.