Românii și risipa alimentară. De ce cumpărăm de patru ori mai multă mâncare decât e necesar, de Paște? / Care sunt cauzele, cum prevenim singuri risipa alimentară și ce pot face supermarketurile în perioada sărbătorilor
O familie cumpără de sărbători de patru ori mai multă mâncare decât e necesar, potrivit Green Report.
Circa 49% din risipa alimentară din România se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației și ar însemna anual 2,5 milioane de tone de alimente, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform G4Media.Românii aruncă anual o cantitate mare de alimente, suficient cât să umple 127.500 de camioane. Aliniate în coloană, aceste camioane reprezintă distanța de la București până la München. Cantitatea aruncată anual ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani. De asemenea, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe, arată „Ghidul anti-risipă” realizat de Food Waste Combat, din anul 2020.
Studiul citat menționează că mâncarea gătită este cel mai des risipită, reprezentând 24% din totalul de alimente, urmează fructele și legumele cu 22%, respectiv 21%; pâinea și produsele de panificație în procent de 20%, laptele și produsele lactate 11%; 1% carnea și 1% alte alimente care nu sunt menționate.
În același timp, românii cheltuie între 30% şi 40% din venit pentru alimente, comparativ cu media în UE de 10%, conform datelor Comisiei Europene.
Cauze ale risipei alimentare în perioada de Paște
Românii nu sunt obișnuiți să estimeze cantitățile de mâncare de care au nevoie și tind să cumpere mai mult, de frica de a nu avea destul pe masa de Paște. Totodată, există și tradiția de a umple masa de sărbători, când vin persoanele dragi în vizită.
„Nu estimezi corect porțiile, că nu ai acest obicei. Mai este și faptul că nu știi exact câți îți vin la masă. Este treaba asta românească, că nu vrei să-i zici și nu vrei să deranjezi întrebând direct. Mai este ceva care vine, cumva, antropologic din istoria noastră de români: această frică să n-avem destul, să n-avem stoc în caz că se închid prea mult magazinele, cum era înainte, că se închideau mai mult timp. De asemenea, este și ideea socială de a nu ne fi masa goală când vin oamenii la noi. E un mix de obicei cultural, abilități tehnice de a ne gestiona mâncarea și trauma generațională”, explică Cami Gui, Fondatoarea „Clujul Sustenabil”, pentru Economedia.
În prezent, oamenii au mai multe alegeri atunci când vor să facă achiziții. Firmele de retail, restaurantele, alimentele și micii producători locali s-au înmulțit și diversificat, iar piața este liberă. Astfel, românii au mai multe alegeri atunci când vine vorba de achiziții, fie că vorbim despre produse, prețuri sau oferte. Însă trauma generațională, care duce la achiziție inutillă și la fenomenul de risipă alimentară, s-a menținut în timp, fiind accentuată și de tendințele de consumerism.
„Mă duc cu gândul acum la un lucru observat despre oamenii care erau în altă situație, și anume cei care au ieșit din închisorile comuniste, din aparatura de redresiune politică din perioada 1946-1965. Stocau mere sau pâine până se stricau, pentru că rămăseseră cu trauma din anii de detenție, pe principiul: „Să fie acolo, căci nu se știe niciodată”. Evident că trauma prin care a trecut fiecare român tânăr, nu a fost chiar atât de gravă, în acest context. Există, însă, în continuare impactul ăsta: să fie acolo mâncare. Generații diferite au frigiderele pline, în măsuri diferite. Și cu cât vorbim despre oameni mai vârstnici, cu atât frigiderele sunt mai pline la propriu. E o traumă și o nevoie de asigurare a viitorului în caz că se întâmplă ceva”, spune sociologul Barbu Mateescu pentru Economedia.
About The Author
