România, locul 3 în Europa în privința consumului de antibiotice. Ar trebui redus cu 30%

antibiotice

România este pe locul 3 între țările europene în ceea ce privește consumul de antibiotice. Medicii Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș din Timișoara susțin că este necesară o reducere cu cel puțin 30 la sută a consumului de astfel de medicamente.

Medicii de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara atrag atenția cu privire la abuzul de antibiotice, dar și asupra modului lor de administrare și spun că acestea duc la o rezistență sporită față de tratamentul ce ar putea fi folosit în cazul unor infecții care nu mai pot fi vindecate, ba, dimpotrivă, se pot agrava, putând duce la deces.

„Orice antibiotic aduce modificări ale florei intestinale, care are un rol major în organism. Consumul nejustificat al acestor medicamente duce la selectarea unor tulpini de microbi care devin rezistenți la diverse clase de antibiotice. Or, în cazul unei infecții, constatăm că nu mai avem soluții terapeutice. Din păcate, în ultimii ani, am observat o creștere exponențială a consumului în țările din centrul și sudul Europei. Nu înțelegem, de exemplu, că nu este necesară administrarea imediată a unui antibiotic, dacă avem febră, o banală raceală sau dacă avem o infecție usoară. Asta arată, însă, că în România nu există o educație medicală vizavi de consumul haotic de antibiotice”, spune dr. Maria Cerbu, medic primar boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Conform medicilor, tratamentul unor boli cu specific pneumologic, cum ar fi tuberculoza sau pneumonia, în cazul cărora se administra în trecut un singur antibiotic, în general penicilină, a ajuns să fie tot mai ineficient din cauza apariției rezistenței microbiene, inclusiv a multirezistenței la antibiotice. De aceea, acum este necesară, adesea, administrarea unei combinații de patru medicamente, în cazul TBC, sau de două, în situația unui bolnav cu pneumonie.

Totodată, nu puține sunt cazurile în care se realizează o escaladare a administrării unui tratament, în cazul unei infecții severe, adică se pornește cu unul sau două medicamente și apoi se ajunge la administrarea a trei sau chiar patru antibiotice, din ce în ce mai puternice, în loc să se procedeze la o dezescaladare, adică de la două-trei antibiotice puternice administrate pe o perioadă scurtă de timp, să rămână, în final, doar un medicament, cu administrare țintită, care are efect asupra infecției.

„Din păcate, vorbim în continuare de automedicație. E ca la fotbal, toată lumea se pricepe la medicamente și la modul lor de administrare, dar trebuie să recunoaștem că nu puține sunt cazurile de prescriere greșită a unor antibiotice în cabinetele unor medici de familie și chiar și în unele spitale. Dacă în ceea ce privește automedicația ne putem baza doar pe dezvoltarea și promovarea unei educații medicale, în cazul unităților sanitare ar trebui să vorbim de o analiză a efectelor antibioterapiei. Apoi, ar trebui impus un set de măsuri pentru reducerea consumului, dar și un control adecvat asupra administrării antibioticului. și asta pentru că efectul abuzului de antibiotice duce la eșecul unor tratamente care funcționau în trecut, ba, mai mult, la producerea unor efecte adverse majore și chiar creșterea mortalității în rândul pacienților”, mai spune Maria Cerbu.

Conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, în Europa, numărul persoanelor infectate cu bacterii rezistente din cauza abuzului de antibiotice este în creștere, acestea fiind mai expuse la riscul apariției unor complicații majore, iar situația reprezintă o problemă de sănătate publică majoră.