Restanțele firmelor aflate în insolvență reprezintă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie
Restanțele la plată generate de firmele din România, aflate în insolvență, au ajuns la 42,6 miliarde de lei, în 2021, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie, a declarat, miercuri, într-o conferință de specialitate, directorul adjunct al Direcției Stabilitate Financiară din Banca Națională a României (BNR), Florian Neagu.
“Cifrele sunt considerabile și în creștere. De exemplu, dacă acum zece ani restanțele la plată generate de firmele în insolvență reprezentau 29 de miliarde de lei, la sfârșitul anului 2021 ajung la 42,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie. Același mesaj și pentru sectorul bancar: firmele care sunt în insolvență au o pondere redusă în totalul creditelor acordate de bănci, undeva la 2%, dar când ne uităm la ponderea în totalul creditelor neperformante cifra e de 20%. În foarte multe țări sunt așa-numitele firme ‘zombi’, care reușesc să mai supraviețuiască prin diverse soluții în economie. Dacă tragi linie, efectele nefavorabile pe care le generează sunt semnificativ mai mari decât efectele favorabile acestei supraviețuiri”, a spus Neagu.
Oficialul BNR a punctat, totodată, faptul că, în România, companiile în insolvență aveau, la nivelul anului 2022, capitaluri proprii negative în valoare de 55 miliarde de lei.
“Firmele care sunt în insolvență au capitaluri proprii negative, am calculat noi pentru anul 2022, de 55 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că aceste firme ar trebui să aducă 55 de miliarde de lei doar pentru a respecta cerința minimă legală privind capitalizarea, care nici măcar nu este mare, de 200 de lei, neschimbată din 1991. Prin urmare, ca să te ajute ceilalți creditori, cred că primul mesaj este să arăți că poți să te ajuți tu, să crezi în continuare în firmă și măcar să o capitalizezi la nivelul minim solicitat de lege. În 2018, Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială a recomandat autorităților să revizuiască legislația privind insolvența. Acum, în contextul Directivei europene, așteptările sunt ca acea revizuire să capete mai multă putere. De asemenea, anul trecut, același comitet a recomandat să se demareze, împreună cu mediul universitar și cu autorități, societățile de profil, o campanie de conștientizare în rândul antreprenorilor. Banii pe care acționarii ar trebui să-i aducă în firmă pentru ca nivelul de capital să ajungă la valoarea minimă reglementată este cam cât toate fondurile pe care noi ne așteptăm să le luăm pe culoarul PNRR. E vorba de multe zeci de miliarde de euro și numărul de firme în această situație nu este mic. Cam o treime din toate companiile care sunt active în România sunt în această situație, adică nu respectă prevederile minime din Legea 31 privind nivelul de capitalizare”, a subliniat Florian Neagu.
Conform datelor prezentate de directorul BNR, numărul de insolvențe înregistrat la nivel național a scăzut, în ultimii cinci ani, până la 32.000.
“Posibil să fie necesare soluții pentru a sprijini firmele cu capital autohton, astfel încât rolul lor în cadrul economiei și sistemului financiar să se consolideze”, a punctat Florian Neagu.
Potrivit Registrului Comerțului, numărul companiilor din România care au intrat în insolvență, în 2022, a crescut cu 8,2%, până la 6.649 de companii, cu 16,8% peste minimumul istoric atins în 2020, de 5.694 de companii.
În același timp, numărul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% față de 2021, la 15.700 de entități, iar radierile și dizolvările s-au majorat cu 14,6%, la 112.959 de companii.
Publicația Bursa, în parteneriat cu Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență (INPPI), a organizat, miercuri, conferința “Codul insolvenței”.