Reorganizarea administrativ-teritorială, blocată în coaliție
Mai bine de jumătate dintre orașele din țară au ajuns sub 10.000 de locuitori, pragul minim necesar conform legii. Și multe localități nu au nici acum școli și spitale, arată un raport al Curții de Conturi.
La polul opus, mici așezări din vecinătatea marilor orașe s-au devoltat enorm în ultimii ani.
Liderii coalției au discutat despre reclasificarea localităților, însă nu au luat deocamdată o decizie.
Aflat la o oră distanță de București, Mihăilești are sub cei 10.000 de locuitori necesari statutului său de oraș. Are și sate arondate, însă nu toate au asfalt ori utilități. Oamenii au păreri diferite când sunt întrebaţi dacă Mihăileștiul ar trebui retrogradat la rangul de comună.
Comune fără spitale, creșe sau școli
Dintre cele 310 comune și orașe analizate, Curtea de Conturi spune că niciunul nu oferă toate facilitățile pe care le impune legea, precum spitale, creșe ori școli.
În schimb, aceeași analiză arată că 53 de comune aveau în 2023 o populație mai mare, ba chiar și dotări mai bune decât unele orașe sau chiar municipii. Comună Dumbrăvița, din Timiș, a numărat la recensământ 20.000 de locuitori – iar autoritățile locale estimează că încă zece mii locuiesc acolo fără forme legale. Pe lângă mari magazine și restaurante, familiile tinere din zonă au acces și la clinici private de sănătate, creșă, autostradă și în curând un liceu.