Reformatorul Ilie Bolojan lovește în mamele din România obligandu-le sa plateasca CASS, dar menajează refugiații ucraineni
Romania stimuleaza “natalitatea” lovind in parintii aflati in concediul de crestere a copilului. Până acum erau exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane aflate în întreținerea unei persoane asigurate, respectiv soț/soție/părinți fără venituri proprii, persoane persecutate în perioada comunistă, beneficiari de indemnizație de șomaj, persoane aflate în concediu creștere copil, persoane cu venitul minim de incluziune, personalul monahal, precum și bolnavi incluși în programele de sănătate, alții decât cei cu afecțiuni oncologice. În afară de ultima categorie, toți vor fi nevoiți să plătească CASS pentru a beneficia în continuare de servicii de sănătate.
Conform noii legi, cei care își pierd statutul de asigurat în urma acestor măsuri vor putea depune o declarație la Casa de Asigurări de Sănătate și să achite contribuția la sănătate, calculată la nivelul a șase salarii minime pe economie, în valoare de 2.430 de lei, așa cum se procedează în cazul persoanelor neasigurate care își fac asigurare de sănătate opțională.
Reforma fiscală propusă de Ilie Bolojan, prin care mamele aflate în concediu de creștere a copilului sunt obligate să achite contribuția CASS de 10%, este o palmă dată direct în obrazul familiilor tinere din România. O măsură care trădează o viziune cinică, ruptă de realitatea socială, în care statul își pedepsește propriii cetățeni vulnerabili, în timp ce continuă să ofere beneficii necondiționate unor categorii protejate politic — precum refugiații din Ucraina.
Această decizie nu este doar nedreaptă, ci profund imorală. Mamele care au ales să aducă pe lume copii într-o țară măcinată de crize economice și de prăbușirea natalității sunt acum taxate pentru acest „privilegiu”. În loc să fie sprijinite, sunt penalizate. În loc să fie încurajate, sunt puse la zid.
CASS-ul impus în această formă nu este o simplă contribuție – este o pedeapsă. Pentru că aceste femei nu obțin venituri active. Pentru că aleg să stea acasă și să crească un copil în primii doi ani de viață, exact perioada în care nevoile sunt cele mai mari, iar resursele cele mai puține. Le ceri să contribuie la un sistem de sănătate publică pe care deja îl susțin indirect prin TVA și alte taxe și care, în schimb, nu le oferă nici servicii decente, nici respect.
Mai revoltător este contrastul cu modul în care sunt tratați refugiații din Ucraina. În numele solidarității, aceștia beneficiază de cazare gratuită, acces la servicii medicale și educaționale, sprijin financiar și integrare rapidă – fără să li se ceară nimic în schimb. Desigur, sprijinul umanitar este important. Dar unde este echilibrul?
Statul român, în forma propusă de Ilie Bolojan și alții ca el, devine tot mai agresiv cu românii de rând și tot mai generos cu cei care vin din afară. Este un dezechilibru toxic, care alimentează resentimente și care distruge încrederea în instituțiile publice. Nu poți cere coeziune socială în timp ce împingi femeile și copiii români spre marginea societății.
Această reformă nu este despre „responsabilitate fiscală”. Este despre lipsă de empatie, despre calcul cinic și despre o viziune care uită cine sunt adevărații piloni ai viitorului acestei țări. Nu poți construi un stat puternic pe spatele celor slabi. Și nu poți cere solidaritate de la cei pe care îi abandonezi.