La marginea Prutului, acolo unde natura își urmează ritmul firesc, se află un loc în care viitoarele păduri prind viață. La Pepiniera Cantonală Gorban, din cadrul Ocolului Silvic Răducăneni, fiecare puiet este rezultatul muncii, răbdării și pasiunii oamenilor care au grijă ca verdele pădurilor de mâine să existe.
Sub 80 de ari de teren cultivat. O resursă de apă aflată la distanță și o echipă redusă de oameni. Și totuși, aici se întâmplă un lucru impresionant: anual, peste 200.000 de puieți forestieri sunt crescuți pentru a ajunge în pădurile României.
În spatele acestei performanțe stă pădurarul Adrian Drăgan, omul care transformă fiecare zi de muncă într-o investiție pentru viitor.
Claudiu Idriceanu, responsabil Direcția Silvică Iași:
“Suprafața pepinierii, 156 de ele, adică un hectar 56, practic, din care, efectiv, ocupate cu puieți, la data actuală, acum, la 36-a, 76 de arii. Ca tipuri de puieți, deci, în principal, stejar, salcăm și glădiță și plop alb. Pepiniera, în sine, nu este foarte mare, deci suprafața este destul de mică. În schimb, este foarte importantă pentru că produce puieți de plop alb, care se produc foarte greu și se și găsesc greu pe piață. Și nouă ne sunt necesari, pentru că suntem nevoiți să ne producem siguri că avem și din pădurit, în special cu plop alb în zona Răducăneniului, și singura pepinieră unde se produce glădiță din zonă. Noi avem un singur responsabil, practic, acolo, care răspunde, pădurarul care se ocupă și de pepinieră. Are și fond forestier, vă dați seama. Deci pepiniera e o anexă, practic. Avem in doatre Instalații de irigat, avem motopompă care să asigure apa din Prut și s-o aloci în pepinieră. Pepiniera fiind aproape, dar nu-i chiar lângă apă, un pic mai este o porțiune din pădurii și apoi vine pepiniera. Noi avem conductă directă de acolo.”
De la primele semințe puse în pământ și până la puieții pregătiți pentru plantare, totul este făcut cu grijă și respect pentru natură. Una dintre cele mai importante culturi ale pepinierei este cea de plop alb. O specie valoroasă, adaptată zonelor de luncă, care are un rol important în refacerea și extinderea suprafețelor forestiere care nu se pot regenera natural.
Claudiu Idriceanu, responsabil Direcția Silvică Iași:
“Cultura ajunge, dacă se respectă regulile și dacă… Cel mai greu la cultura de plop alb este momentul culesului amenților. Amenții, dacă… E vorba de o zi, două. Dacă se ratează momentul respectiv, practic e compromis. Nu mai poți să obții cultura respectivă. E o chestie care se face numai în câteva zile atunci. Dacă ai pierdut, ea se pune undeva, înainte de a pocni și a face pufu, în momentul să culesc amenții, când schimbă culoarea dinspre verde și în momentul ăla trebuie puși… Ei practic pocnesc în pământ cum ar veni. Nu se mai dispersează în aer ca să piardă. Și puieții devin apți într-un singur an.”
Pentru ca acești puieți să ajungă puternici, fiecare etapă este esențială. Sunt udați cu apă adusă din Prut, sunt protejați împotriva bolilor și dăunătorilor, iar buruienile sunt îndepărtate manual, cu multă muncă și multă răbdare.
În spatele fiecărui puiet se află ore de efort, dar și speranța că peste ani, acești mici vlăstari vor deveni păduri mature, care vor proteja solul, aerul și biodiversitatea.
About The Author
