Prosumatorii, obligați pe viitor să aibă baterii pentru a injecta energie în rețea
Premierul interimar Ilie Bolojan susține că dezvoltarea accelerată a producției de energie regenerabilă trebuie însoțită obligatoriu de investiții în capacități de stocare, pentru a reduce dezechilibrele tot mai mari din sistemul energetic național. Una dintre soluțiile avansate este ca, în viitor, noile instalații fotovoltaice ale prosumatorilor să poată injecta energie în rețea doar dacă dispun și de baterii. Măsura nu ar urma să se aplice retroactiv celor care au deja panouri instalate.
România are în prezent aproximativ 350.000 de prosumatori, însă numai o treime dintre aceștia au și sisteme de stocare a energiei. Potrivit lui Bolojan, creșterea rapidă a producției fotovoltaice și eoliene a început să creeze probleme tot mai serioase în echilibrarea sistemului.
În timpul zilei, în special la prânz, producția de energie solară poate depăși semnificativ consumul, ceea ce duce la dificultăți în preluarea energiei și la prețuri foarte mici. Seara, situația se inversează: producția fotovoltaică scade, consumul rămâne ridicat, iar România este nevoită să apeleze la importuri sau la centrale care produc energie la costuri mai mari, relatează Mediafax.
Bolojan susține că, pe măsură ce energia regenerabilă ajunge să reprezinte 10-20% din producție, aceste variații devin suficient de importante pentru a genera volatilitate în întregul sistem.
În acest context, premierul interimar consideră necesară modificarea legislației astfel încât viitoarele instalații fotovoltaice conectate la rețea să fie însoțite de capacități de stocare.
„Orice dezvoltare a fotovoltaicului fără capacități de stocare înseamnă, practic, îmbolnăvirea sistemului”, a declarat Bolojan, precizând că eventualele noi reguli vor viza investițiile viitoare, nu prosumatorii care dețin deja instalații.
Pentru actualii prosumatori, soluția avansată este stimularea achiziției de baterii, inclusiv prin programe de cofinanțare. Guvernul are în vedere două scheme de finanțare destinate capacităților de stocare: una, prin Administrația Fondului pentru Mediu, cu un buget de 80 de milioane de euro, și alta prin Fondul pentru Modernizare, de aproximativ 160 de milioane de euro. Primele efecte ale investițiilor sunt estimate pentru 2027.
O altă măsură susținută de Bolojan este extinderea tarifării dinamice a energiei. Într-un asemenea sistem, prețurile ar varia în funcție de momentul zilei, ceea ce i-ar putea determina pe prosumatori să stocheze energia produsă la prânz și să o livreze în rețea seara, când consumul și prețurile sunt mai ridicate.
Premierul interimar afirmă însă că problema stocării este doar una dintre componentele unei strategii energetice mai ample. România are nevoie, în opinia sa, de un mix în care producția regenerabilă să fie completată de centrale pe gaz, energie nucleară și capacități suficiente de stocare.
În privința energiei nucleare, Bolojan a atras atenția că extinderea capacităților trebuie corelată cu posibilitatea de funcționare în siguranță a reactoarelor existente. „De grupurile 3 și 4 nu putem vorbi dacă nici pentru grupurile 1 și 2 nu avem apă de răcire”, a afirmat acesta.
Bolojan a insistat și asupra administrării marilor companii energetice de stat, apreciind că performanța acestora și realizarea investițiilor asumate sunt esențiale pentru stabilitatea sistemului. Printre proiectele importante se numără exploatarea gazelor naturale din Neptun Deep și finalizarea centralei pe gaze de la Iernut.
„Problemele din energie nu se pot rezolva de pe o zi pe alta”, a afirmat premierul interimar, susținând că România are nevoie de investiții, reguli stabile și politici energetice continuate pe termen lung, indiferent de guvernările care se succed.
About The Author
