Proiectul noii legi a salarizării pune pe jar sandicatele din Sănătate, Educație și Apărare
Noua lege a salarizării bugetarilor, pusă în dezbatere publică de Guvern, provoacă deja reacții puternice în sistemul public. Proiectul promite salarii calculate după aceleași principii pentru toți angajații statului și eliminarea unor sporuri considerate controversate. În timp ce Executivul vorbește despre echitate și performanță, sindicatele din sănătate, educație și ordine publică avertizează că mulți angajați ar putea pierde bani. Legea ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și vizează peste 1,2 milioane de bugetari.
Guvernul a pus în dezbatere publică noua lege a salarizării unitare, un proiect care promite cea mai amplă reformă a veniturilor din sistemul public din ultimii ani. Documentul vizează peste 1,2 milioane de angajați ai statului – de la profesori și medici până la polițiști, magistrați și funcționari publici – și ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Executivul susține că noua grilă salarială va aduce mai multă echitate între instituții și va elimina diferențele mari de salarizare pentru funcții similare. În același timp, însă, proiectul provoacă deja reacții dure din partea sindicatelor, care avertizează că dispariția unor sporuri și eliminarea anumitor drepturi salariale ar putea reduce veniturile reale pentru mii de angajați din sistemul public.
Iulian Cozianu, președinte SANITAS Iași:
Anul trecut au fost redusi, la o serie de angajați din sistem sanitar, și inclusiv la personal, au fost redusi sporurile la 300 lei maxim. Deci, anul trecut, au fost oameni care au pierdut 400-500 lei. Și atunci, pentru oamenii ăștia, toate creșterele despre care v-am vorbit, 2023-2024, au fost anulate. Anul trecut și la început anului acesta. Dar problema cred că a venit cumva văzută și un pic. Dacă ne uităm totuși și la creșterea de preț, și la puterea de cumpărare, și făceau salariații cu aceiași bani în 2018-2019, sigur nu mai fac în prezent. Pe de-o parte. De altă parte, există și o stare de nemulțumiri și chiar de revoltă în restul angajaților, în condițiile în care constată că pentru unii bărbii plafonate, veniturile s-au chiar scăzut, iar pentru clasa conducătoare sunt majorări de salarii. Nu știu cum s-au gândit, dar sigur lucrurile nu sunt în regulă. Și anul trecut, dacă vă amintiți, când au fost tăiate sporurile, au început cu sporurile. Adică eu tai la o infirmieră, îi tai sporul. Cu amărâtul m-am gândit să încep.
În zona demnitarilor, salariile propuse sunt considerabil mai mari decât media sistemului public. Președintele României ar urma să aibă un salariu brut de 32.800 de lei, premierul și președinții celor două camere parlamentare câte 30.750 de lei, iar miniștrii aproximativ 26.650 de lei brut. Parlamentarii ar urma să ajungă la 24.600 de lei brut.
În educație, un profesor cu gradul didactic I ar urma să aibă aproximativ 9.600 de lei brut, în timp ce un debutant ar porni de la circa 7.500 de lei brut.
Laviniu Lăcustă, presedinte USLIP Iași:
Este evident că salariile profesorilor nu sunt suficiente pentru că, așa cum se știe, se tot vorbește despre importanța socială a acestui domeniu. Însă, din păcate, această deviză nu se materializează și în acest statut salarial. Pentru că, așa cum știți și lumea voastră, din păcate, învățământul a avut cele mai, sau printre cele mai proaste salarii din România în ultimii 25 de ani și se pare că această tradiție e continuă.Nu o poți să faci față cu, de exemplu, un debutant cu aproximativ 3.700 de lei la prețurile pe care le avem astăzi în România și asta nu știu dacă mai trebuie să venim cu demonstrații în această direcție. Dar nu mă refer aici numai la debutanți, mă refer chiar și la profesorii care au gradul didactic întâi și peste 25 de ani vechime, unde veniturile, așa cum se știe, nu depășesc 6.500 de lei.
Pentru structurile de ordine publică și apărare, salariile diferă în funcție de funcție și grad. Un ofițer de poliție ar putea câștiga între 7.300 și aproape 8.800 de lei brut, în timp ce agenții de poliție, jandarmii sau pompierii ar urma să aibă venituri brute între 5.000 și 7.000 de lei. Cele mai dure reacții vin însă din zona structurilor de ordine publică. Reprezentanții sindicatelor polițiștilor susțin că noua lege elimină o serie de elemente salariale specifice muncii operative: plata unor activități efectuate în weekend sau în zile de sărbătoare, sporuri pentru misiuni speciale și alte componente considerate esențiale în sistem.
Vasile Zelca, președinte SNPPC:
E un dezastru pentru familia ocupațională din care facem parte, în general și pentru polițiști în special, pentru că dispără foarte multe elemente salariale care sunt specifice polițiștilor militarilor și medicilor, că și aici avem oameni care lucrează sâmbătă-duminică, sărbători legale. Prin urmare, ar trebui ca hoții să fie rugați să nu mai fure în weekend, să nu mai facem activități de recreere în weekend care au nevoie de măsuri de ordine, să nu ne mai îmbolnăvim în weekend, de exemplu, pentru că statul refuză să plătească aceste ore lucrate în zilele de sâmbătă-duminică, sărbători legale. În lege se menționează doar munca suplimentară în zilele de sâmbătă-duminică, sărbători legale. Dispar foarte multe din elementele salariale din legea 153. Prerogative constitucionale, titluri specializi de clasă și multe altele, salariul de comandă și multe, multe alte elemente. După aceea ne nemulțumește faptul că politicul a hotărât să lase bugetarii la mâna sa a politicului, pentru că nu vrea să lege coeficientul 1 din lege cu salariul minim pe economie. Vorbim de o valoare de referință de 4.900 lei, care va fi decisă în fiecare an după aceea de către Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, ceea ce înseamnă o decizie politică. Eu ți-am mărit salariul, cu siguranță că aceste decizii politice vor veni în preajma alegerilor, alegerilor parțiale, etc. Atunci când politicul va avea interes să-și atragă bazine electorale sau voturi din anumite sectoare, cel bugetar și bineînțeles din cel privat când majoritatea salarii minim pe economie.
Noua lege a salarizării riscă astfel să devină unul dintre cele mai tensionate proiecte ale Guvernului, într-un moment în care presiunea pe buget este uriașă, iar nemulțumirile din sistemul public sunt tot mai vizibile.
About The Author
