Proiect pentru eliminarea istoriei si geografiei din programa claselor a XI-a și a XII-a

Istoria Națională și Geografia vor fi eliminate din materiile pentru elevii de la profilurile uman, real și tehnologic din clasele a XI-a și a XII-a, conform proiectului de planuri-cadru pus în consultare publică de Ministerul Educației. La unele specializări, aceste discipline vor fi incluse în curriculumul de specialitate, însă, la nivel general, în ultimii doi ani de liceu, elevii vor studia obligatoriu Istoria comunismului, Istoria evreilor și Holocaustul.

Această schimbare nu este bine primită de instituțiile de învățământ superior, care consideră că eliminarea istoriei din trunchiul comun ar putea afecta pregătirea generală a elevilor, în special în ceea ce privește cunoștințele fundamentale despre istoria națională.

Lucrețiu-Ion Bîrliba – Decan Facultatea de Istorie: ,,Trebuie continuată predarea istoriei în școli, nu numai în clasele a IX-a și a X-a, ci eu vorbesc aici și de specializăril unde s-a scos această disciplină, este vorba de real, de tehnologic, de pedagocic, ci și în clasele a XI-a și a XII-a, istoria trebuind învățată cu multă atenție, cu acribie”.

Ministrul Educației a menționat că, în propunerile actuale, se recomandă ca Istoria națională să fie predată mai devreme, în clasele a IX-a și a X-a, pentru a fi asimilata de toți elevii, indiferent de profil. Astfel, în clasa a XII-a, elevii care nu urmează profilul umanist nu mai alocă suficient timp pentru studiul istoriei, concentrându-se mai mult pe materiile de bacalaureat de specialitate. 

Chiar dacă pentru pregătirea examenului de bacalaureat se pune accent mai mult pe materii de specialitate, cadrele didactice sunt de părere că studiul istoriei naționale este indispensabil în formarea unei identități naționale și în cultivarea unui sentiment de responsabilitate civică.

Lucrețiu-Ion Bîrliba – Decan Facultatea de Istorie: ,,Una dintre cele mai importante competențe pe care istoria le dezvoltă este competența civică, pentru că istoria contribuie atât la educația cetățenească la nivel individual, cât și până la urmă la înțelegerea fenomenului identitar național, ceea ce este foarte important. Atât istoria universală, cât și istoria românilor sunt materii care trebuie introduse în clasele a XI-a și a XII-a”.

Fără o bază solidă în istoria națională, elevii nu vor putea înțelege cu adevărat evenimentele care au modelat societatea și cultura în care trăiesc, iar acest lucru ar putea afecta nu doar înțelegerea lor despre prezent, dar și formarea unei perspective critice asupra fenomenelor istorice.

Lucrețiu-Ion Bîrliba – Decan Facultatea de Istorie: ,,Elevii vor avea o viziune extreme de limitată, nu numai asupra fenomenului istoric în general, istoria este legată indisolubil de limbă, de geografie și viziunea nu numai că va fi limitată, dar nu vor putea înțelege pe deplin și aceste noi discipline cu care noi am fost de acord să se introducă în plan de învățământ, este vorba de discliplinele care au un nivel complementar, foarte utile, foarte importante pentru educația lor, dar nu vor putea fi înțelese dacă se va aplica acest plan-cadru”.

Deși există voci care susțin aplicarea noului proiect, mulți consideră că istoria națională joacă un rol absolut important în înțelegerea identității culturale și al contextului istoric al țării.