Proiect la Iași: De unde vin legumele lipovenești?
Care este legatura dintre cultura si agricultura? Acesta a fost subiectul unui proiect recent finalizat de Academia Romana, Filiala Iasi, in care beneficiar direct a fost comunitatea rusilor lipoveni din Targu Frumos. Este vorba despre „Sistemul agroecologic tradițional de cunoștințe și practici de cultivare a legumelor autohtone în zona Târgu Frumos: Un atlas digital interactiv pentru generațiile viitoare” care a incercat sa readuca la viata agricultura traditionala din aceasta zona.
In cadrul unui eveniment s-a tras concluziile despre finalizarea activităților de cercetare, documentare și valorificare a patrimoniului agroecologic local. De asemenea s-au prezentat rezultatele proiectului, a platformei digitale și a procesului de inventariere participativă desfășurat în comunitatea lipovenească.
Sebastian Brumă, Cercetător Academia Română Filiala Iași/ Director de proiect
Este un proiect prin care ne-am propus sa intram in comunitatea rusilor lipoveni din Targu-Frumos pentru a identifica practicele legumicole ancestrale pe care dumnealor le practica de atatia ani in comunitate. A fost un proiect tare interesant, prin care am reuist sa identificam producatori autentici, care ne-au deschis portile si au stat de vorba cu noi, prezentandu-ne ceea ce fac cu mandrie, ca cineva din mediul academic se intereseaza de viata lor.
În cadrul conferinței a avut loc si lansarea unui volum despre acest subiect, o lucrare interdisciplinară care reunește date, narațiuni locale și perspective de specialitate asupra tradițiilor agricole din Târgu Frumos
Nicola Feodor, Președinte Comunitatea Rușilor Lipoveni Târgu Frumos
A fost o idee inedita, a venit Sebastian Bruma la mine, mi-a spus despre ce este vorba, si consider ca orice proiect care implica comunitatea trebuie sustinut. Sunt lcururi pe care le-am mostenit si eu, de la parinti, de la bunici. Ele trebuie valorificate si duse mai departe. A fost cercetarea pe teren, practic sa mergi la persoanele in varsta care inca strang semintele cum se strangeau inainte, intr-un borcanel sau in ciorap si pun etichete si cum se munceste acum pamantul.
Proiectul a avut ca obiectiv principal documentarea și valorificarea unui patrimoniu viu, transmis din generație în generație.
Ioana Baskerville, Etnolog – Cercetător Academia Română Filiala Iași
Vorbesc despre doi mari eroi in istoria noastra culturala: taranul si ciobanul. Ei bine, taranul este cel care de generatii intregi ne-a oferit noua pe masa legumele si fructele, de care avem nevoie, hrana noastra zilnica. Prin urmare pentru mine ca etnolog era natural sa descoperim acest patrimoniu agricol, sa il punem in valoare, sa nu credem ca este ceva doar care ni se cuvine. Trebuie sa sapam la racinile acestora pentru a le pune in valoare.
Conferința a fost completată de o expoziție tematică, care surpinde obiecte, documente și imagini ce ilustrează legătura profundă dintre om, pământ și tradiție. Prin astfel de proiecte, tradițiile nu rămân doar în trecut, ci devin resurse educaționale pentru viitor. Un exemplu de bună practică, în care patrimoniul cultural și cercetarea se completează.
About The Author
