Procurorul general al României: Primul termen al Dosarului Revoluției la camera preliminară va avea loc la Instanţa Supremă pe 27 ianuarie 2023

revolutie-1989-foto-duma-29

Dosarul Revoluţiei din decembrie ’89 s-a plimbat între instanțe și parchete și, după 33 de ani, nu există niciun vinovat. Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a anunțat că primul termen al dosarului la camera preliminară va avea loc la Instanţa Supremă pe 27 ianuarie 2023.

Procurorul General a precizat că va solicita judecătorilor instanței supreme să fie accelerată judecata acestui dosar prin acordarea unor termene mai scurte.

”Primul termen în Camera preliminară va fi la data de 27 ianuarie 2023. Noi avem termen să răspundem la obiecțiunile formulate față de rechizitoriul remis și față de  completarea urmăririi penale,  până în 7 ianuarie. O vom face! Ce vreau să subliniez cu privire la desfășurarea acestei judecăți. Că ne stă în putere să adresăm solicitări Înaltei Curți în sensul, ca odată ce primul termen de judecată, după camera preliminară este atins cu procedură îndeplinită, să se lucreze pe o procedură mult mai accelerată. Nu scrie nicăieri că trebuie să se acorde termene de judecată peste o lună sau peste două luni, depinde de actele cauzei, cu posibilitatea acordării unor termene mai scurte și să se treacă la începerea judecății, în conformitate cu dispozițiile codului. Nu suntem chiar în sistemul francez, prin raportare la urmărirea procesului atentatelor de la Bataclan și din alte zone ale Parisului, în care odată începută judecata, toată lumea să aibă agenda blocată pentru desfășurarea zi de zi a aceluiași proces. Dar unele lucruri pentru creșterea celerității nu sunt imposibile”, a declarat procurorul general, Gabriela Scutea, la TVR.

„Dosarul nu mi-a fost restituit pentru deficiențe procedurale majore sau procesuale”

Dosarul nu mi-a fost restituit pentru deficiențe procedurale majore sau procesuale, cum le spunem noi. Ci, practic, a fost restituit pentru o mai bună descriere a stării de fapt – să sperăm că am făcut-o pentru a rezolva așteptările instanței. Apoi, pentru eliminarea anumitor probe considerate de către instanță că nu răspundeau echilibrului necesar pentru dreptul de apărare. În principal, unele înscrisuri și activități realizate în comisiile senatoriale, deschise în anii 90. Asta ce înseamnă: că noi, practic, ne bazăm pe un material de urmărire penală care a fost o dată văzut de către instanță. Deci ceea ce ne-a rămas în dosar instanța n-a spus că e greșit. Ea a spus numai ce trebuie eliminat. Am eliminat. […] Nu pot să comentez de ce a luat trei ani (instanței, să spună acest lucru, n.r). Totuși, sunt niște încheieri pronunțate de Înalta Curte care depășesc 200 de pagini. Trebuie să motivezi, trebuie să te raportezi la anumite elemente, să curgă termene, pentru a fi comunicate anumite documente. Și realizarea procedurii de comunicare a încheierii într-un caz de asemenea anvergură, poate să pună niște dificultăți. Deci, nu totul este, neapărat, de o manieră subiectivă, că n-a existat diligență suficientă. Sunt factori obiectivi, care, într-un proces de această amploare, cum l-ar denumi americanii, class action, reprezintă ceva foarte dificil de gestionat”, a explicat Gabriela Scutea.

Fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate

În acest dosar, fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate, cu consecința amplificării psihozei generalizate a terorismului, în perioada 22-30 decembrie 1989.