Primul studiu care măsoară plăcerea cafelei în timp real, la scară globală, coordonat de UAIC: Cafeaua perfectă se bea într-o miercuri dimineață de primăvară
Cafeaua care ne place cel mai mult nu depinde doar de boabe sau rețetă. Momentul zilei, anotimpul, ziua săptămânii, cana din care bem și ingredientele adăugate contează și ele. Aceasta este concluzia primului studiu internațional dedicat plăcerii cafelei în situații reale, un studiu de tip citizen science coordonat de cercetătoarea Georgiana Juravle de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Peste 3.000 de consumatori de cafea, de peste 70 de naționalități, au completat un chestionar chiar în timp ce își savurau cafeaua. Răspunsurile lor au stat la baza studiului intitulat A multi-country citizen-science study on what makes us enjoy a cup of coffee, publicat în npj Science of Food, revistă din portofoliul Nature.
„Cafeaua este consumată peste tot în lume, dar noi am vrut să înțelegem obiceiul din spatele băuturii”, explică dr. Juravle. „Ne-am întrebat dacă experiența cafelei se schimbă în funcție de context. De exemplu, dacă ne place mai mult dimineața decât seara, acasă decât la cafenea, sau atunci când suntem singuri, față de momentele în care o bem în compania altora.”
Ce arată „rețeta” cafelei perfecte
Rezultatele conturează o „rețetă” statistică a cafelei apreciate cel mai mult: dimineața, miercurea, primăvara, neagră, băută dintr-o cană de ceramică și fără capac. În medie, scorurile de apreciere au fost mai mari pentru cafeaua băută dimineața decât pentru cea băută la prânz sau seara, pentru cafeaua consumată primăvara decât toamna, precum și pentru cafeaua servită în căni de ceramică față de cea băută din pahare de hârtie sau plastic.
„Primele concluzii ale studiului sunt că ne place cafeaua neagră, ne place cafeaua pe care o bem dimineața, ne place cafeaua primăvara și nu atât de mult toamna”, sintetizează Georgiana Juravle.
Studiul arată însă că aceste preferințe nu acționează izolat. În cazul cafelei cu frișcă, de exemplu, aceasta pare să fie cel mai puțin plăcută atunci când este consumată seara. În plus, acoperirea cafelei cu un capac reduce semnificativ din aprecierea cafelei în toate anotimpurile, mai puțin primăvara.
Și tipul de recipient spune o poveste interesantă. Cănile de ceramică au fost asociate cu apreciere crescută dimineața, dar avantajul lor s-a estompat pe parcursul zilei. La prânz și seara, diferența față de dimineață a devenit mai vizibilă, ceea ce sugerează că efectul pozitiv al unei cești de ceramică este, în acest studiu, mai degrabă un fenomen al începutului de zi.
Zahărul nu crește aprecierea unei căni de cafea
„Zahărul a fost cea mai mare surpriză. Ca psihologi, știm că dulcele este gustul de bază al plăcerii, dar în cazul cafelei ne-a surprins să constatăm că oamenii preferă cafeaua neagră”, afirmă cercetătoarea. Zahărul adăugat în cafea a scăzut totuși șansele ca o cafea să primească un scor maxim de apreciere. Autorii interpretează rezultatul ca pe un posibil mecanism de adaptare: adăugarea zahărului ar putea tocmai să compenseze experiența neplăcută a gustului amar, mai degrabă decât să amplifice plăcerea unei cafele.
Laptele are un efect diferit. „Dacă adăugăm lapte, nu mai este diferență între generații. Laptele face cafeaua plăcută și pentru cei mai în vârstă”, explică dr. Juravle. Studiul arată că reprezentanții Generației X, Milenialii și Gen Z tind să aprecieze cafeaua mai mult decât generația Baby Boomers, însă această diferență generațională dispare atunci când în cafea este adăugat lapte.
Studiul a investigat și relația dintre numărul de cafele consumate zilnic și plăcerea raportată. Rezultatele sugerează existența unui posibil „punct optim” de apreciere a cafelei: participanții care au declarat că se bucură cel mai mult de cafea consumă, în medie, aproximativ cinci căni pe zi. Dincolo de acest nivel, plăcerea asociată cafelei începea să scadă.
Prețul are, la rândul lui, un rol, dar unul nuanțat. Cafeaua scumpă a fost asociată cu o probabilitate ridicată de a primi scorul maxim de apreciere, iar autorii sugerează că acest efect ar putea ține de așteptări: Consumatorii tind să presupună că o cafea scumpă va fi mai bună. Cu alte cuvinte, prețul poate influența nu doar felul în care evaluăm o cafea după ce o gustăm, ci și felul în care îi anticipăm calitatea.
Cum a fost studiată experiența de moment
Cercetarea se bazează pe o metodologie de tip citizen science, în care publicul este participant activ la producerea datelor. Codul QR a fost expus în locuri publice și cafenele din 11 țări, astfel încât era completat în timp real, în timp ce se consuma cafeaua.
Prin această metodă, studiul aplică o abordare specifică psihologiei experimentale: evaluarea momentului prezent. Dacă majoritatea chestionarelor solicită participanților să completeze date din memorie, acesta a permis surprinderea experienței înainte ca ea să fie reinterpretată sau integrată în poveștile personale ale fiecărui consumator.
„Sunt psiholog experimental și, de obicei, mă găsiți în laborator, dar în ultima vreme noi facem experimente în viața reală”, explică dr. Georgiana Juravle. „Am vrut să avem acoperire globală și să caracterizăm cu adevărat cafeaua pe care o bei acum, în clipa asta.”
Echipa de cercetare a inclus autori afiliați unor universități și centre de cercetare din România, Columbia, Australia, Italia, Japonia, Turcia, Brazilia și Marea Britanie. Din partea UAIC, alături de dr. Georgiana Juravle, cercetător științific gradul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, au contribuit dr. Delia Elena Diaconașu, cercetător științific gradul III la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, și asist. univ. dr. Ana-Maria Andrei, afiliată UAIC și Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Printre coautori se numără și prof. dr. Charles Spence, de la University of Oxford, cercetător cunoscut pentru studiile sale despre percepție multisenzorială și gastrofizică.
Experiența cafelei, concluzionează autorii, nu se rezumă la lichidul din cană. Este vorba și despre ora dimineții, despre anotimp, și recipientul din care se consumă. Studiul trasează pentru prima dată o hartă empirică a acestei experiențe la scară globală.
Chestionarul este încă disponibil și poate fi completat în continuare de oricine bea cafea: completează chestionarul
Articolul A multi-country citizen-science study on what makes us enjoy a cup of coffee este publicat în npj Science of Food (Nature Portfolio), DOI: 10.1038/s41538-026-00832-5, în regim Open Access.
About The Author
