Primul pas pentru reforma teritorială și unificarea localităților a fost făcut. Parlamentul a adoptat legea care permite localităților să formeze consorțiile administrative cerute prin PNRR / Bani de la buget pentru asocieri

rezultate-consilii-judetene-1-640x400

Senatul a adoptat luni în calitate de cameră decizională un proiect de lege inițiat în septembrie de Guvern pentru modificarea şi completarea OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, care permite constituirea consorţiilor administrative, transmite Agerpres. Legea prevede și alocări bugetare speciale pentru localitățile care se asociază.
Legea, care mai trebuie promulgată de președintele Iohannis, face primul pas spre reforma teritorială. E vorba despre înființarea consorțiilor administrative – asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate, potrivit proiectului pus în dezbatere publică. Această modificare a fost asumată de România prin PNRR.Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui nou mecanism de cooperare/asociere între unităţile administrativ-teritoriale, prin care se constituie consorţiile administrative, fără personalitate juridică, care au un dublu rol: pe de-o parte de a asigura realizarea unor activităţi necesare pentru exercitarea atribuţiilor date prin lege unor unităţi administrativ-teritoriale cu capacitate administrativă insuficientă şi, pe de altă parte, de a stimula fenomenul asociativ la nivelul administraţiei publice locale şi transferul de expertiză şi practici unitare.
De notat că aceste consorții administrative nu vor avea personalitate juridică.

Conceptul de “consorții administrative” apare în în cadrul PNRR pentru susținerea reformelor ce vizează creșterea capacității administrației publice locale. Unul dintre jaloanele care se regăsesc în componenta 10 – Fondul local din PNRR vizează amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin reglementarea regimului juridic al organizării și funcționării consorțiilor administrative.În cadrul consorţiului administrativ, alte unităţi administrativ teritoriale membre ale acestuia le sprijină pe cele dintâi, prin intermediul asigurării unui personal specializat care să suplinească lipsa de resursă umană şi expertiză corespunzătoare, asigurându-se inclusiv creşterea capacităţii de implementare a proiectelor de investiţii publice.

Legea prevede și fonduri bugetare pentru localitățile care se asociază.

„Pentru a stimula cooperarea unităţilor administrativ-teritoriale în consorţii administrative, începând cu anul 2024 se înfiinţează Programul multianual pentru sprijinirea cooperării unităţilor administrativ teritoriale membre ale consorţiilor administrative, a cărui finanţare este asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Creditele de angajament şi creditele bugetare se prevăd prin legea bugetului de stat. Descrierea Programului multianual pentru sprijinirea cooperării unităţilor administrativ-teritoriale membre ale consorţiilor administrative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice”, prevede proiectul adoptat de Senat.

Multe voci din societatea civilă, dar și din clasa politică, au cerut insistent o reformă administrativă care să ducă atât la scăderea numărului de comune, cât și la micșorarea numărului de județe, tocmai pentru a eficientiza cheltuirea resurselor.

Cu toate acestea, ideea reformei este respinsă de PSD și PNL, mai ales la nivel local, dat fiind că o astfel de modificare ar duce la dispariția unor puternici baroni locali, dar și a sute de consilieri locali și județeni.În ultimii ani au existat două tentative de unificare a unor localități învecinate pentru a crește eficiența serviciilor publice, unul la Oradea și unul la Buzău, ambele eșuate. Aceasta era singura soluție până acum pentru colaborarea dintre două localități.