Primele proteste la Kiev de la inceperea razboiului dupa ce Zelenski a aprobat o lege care a subminat independența agențiilor anticorupție din Ucraina
Sute de oameni au demonstrat în orașe precum Kiev, Lviv, Dnipro și Odesa, în cadrul celor mai ample proteste care au lovit țara de la invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022.
„Este al naibii de scandalos. Războiul ne-a adus atâtea tragedii, dar a fost și un semnal că țara noastră luptă pentru mai bine. Nu putem lăsa să decadă. Nu vrem corupție și vrem un guvern onest. Și vreau să trăiesc în Ucraina”, a declarat pentru POLITICO Anastasia, o studentă la biologie în vârstă de 21 de ani, care a cerut doar să fie identificată cu prenumele.
Orice fel de protest în Ucraina este interzis de legea marțială — și limitat de stingerea de asediu impusă noaptea. Însă sute de civili ucraineni, veterani de război și soldați, precum și activiști anti-corupție, au venit în centrul Kievului și au scandat: „Veto! Veto! Veto!” în direcția biroului lui Zelenski.
Semnătura președintelui a fost acțiunea finală necesară pentru a promulga proiectul de lege și pentru a conferi biroului procurorului general numit politic putere asupra Biroului Național Anticorupție (NABU) independent și asupra Biroului Procurorului Special Anticorupție (SAPO).
Într-un mesaj postat pe aplicația Telegram la primele ore ale dimineții de miercuri, Zelenski a apărat reforma, insistând: „Infrastructura anticorupție va funcționa… NABU și SAPO vor funcționa”. El a spus că reformele au fost concepute pentru a scăpa Ucraina de infiltrarea rusească. Aceasta vine în urma acuzațiilor de luni conform cărora unii agenți NABU au colaborat cu Rusia – dar unii critici susțin că dovezile împotriva agenților NABU sunt neclare, iar arestările au fost un pretext pentru subminarea agențiilor independente.
“Orice fel de limitări impuse instituțiilor anticorupție sunt inacceptabile și dăunătoare pentru activitatea și independența lor”, a declarat Stephan, un student la drept în vârstă de 23 de ani, care a solicitat, de asemenea, să fie identificat doar cu prenumele.
„Acest protest este o demonstrație a intoleranței noastre față de corupție și regresie, chiar și în timpul legii marțiale. Nu puteam să nu venim. Nu există altă cale”, a adăugat Stephan.
Comisia Europeană a declarat marți că este „profund îngrijorată” de votul din parlamentul ucrainean, ilustrând profunditatea neliniștii de la Bruxelles, unde criticile la adresa Kievului sunt din ce în ce mai rare.
Mai mulți comisari europeni au folosit și rețelele de socializare pentru a emite avertismente la adresa guvernului ucrainean. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat că a avut o „discuție sinceră” cu prim-ministrul ucrainean, Iulia Svyrydenko, și cu Taras Kachka, viceprim-ministrul, pe probleme de integrare în UE. Kos a declarat că „și-a exprimat îngrijorări serioase cu privire la ultimele evoluții ale statului de drept”.
Comisarul apărării, Andrius Kubilius, a avertizat că „în război, încrederea dintre națiunea combatantă și conducerea sa este mai importantă decât armele moderne – dificil de construit și de întreținut, dar ușor de pierdut din cauza unei singure greșeli semnificative din partea conducerii”.
Meaghan Mobbs, fiica trimisului special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a numit decizia parlamentarilor „extraordinar de stupidă” și un cadou pentru criticii ajutoarelor militare suplimentare acordate Ucrainei, care se opune agresiunii Rusiei.
Oleksandr Teren, un fost militar ucrainean în vârstă de 29 de ani care și-a pierdut ambele picioare luptând împotriva armata rusă, a venit și el la protestul de la Kiev.
„Aceasta este o lege rău intenționată care nu ar trebui adoptată în timp de război. În mod ciudat, legiuitorii au adoptat-o chiar dacă oamenii sunt împotriva ei”, a spus Teren.
„Este atât de greu pentru militari să găsească motivația de a continua să lupte împotriva avansurilor rusești. Pierdem kilometri întregi de teren. Și astfel de decizii ne demotivează. Este greu să lupți pentru oamenii care adoptă astfel de legi”, a adăugat veteranul de război.
Legea a fost propusă inițial de mai mulți parlamentari din partidul Slujitorul Poporului, condus de Zelenski, cu scopul de a modifica codul penal al Ucrainei privind anchetele preliminare cât timp legea marțială este în vigoare. Însă amendamentele de ultim moment care au vizat organismele de supraveghere a corupției au declanșat reacții negative la nivel național.
În ciuda indignării publice și a apelurilor de a se opune vetoului asupra proiectului de lege, site-ul parlamentului a relatat marți seara că Zelenski a semnat legea.
About The Author
