Previziunile unui expert în energie despre o posibilă recesiune în 2023: ”Nu cred că se va întâmpla o nenorocire, dar trebuie să ne pregătim pentru o inflație probabil cu două cifre”

retea energie

Șocul după explozia prețurilor la energie este suficient de mare pentru a lăsa urmări economice adânci, iar asta înseamnă inflație și o recesiune moderată în 2023, atât în România, cât și în celelalte state din Uniunea Europeană, spune Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul.

Expertul în energie estimează că, în perspectiva unei posibile recesiuni, România ar putea avea avantajul creșterii economice și a posibilității de a face noi împrumuturi, dar și dezavantajul unor efecte suplimentare față de restul statelor UE. Și asta pentru că a avut o creștere a prețului la energie disproporționată față de majorarea care s-a înregistrat în Uniunea Europeană, dar în 2023 va trebui să se alinieze brusc la prețurile din UE.

Mai mult, spune Corneliu Bodea, după creșterea salariului minim la 3.000 de lei și chiar la 4.000 de lei în domeniul construcțiilor, s-ar putea ca aceste majorări să se repercuteze în calcularea prețurilor, în inflație, în scăderea consumului și, în cele din urmă, în recesiune. Iar după toate aceste efecte din 2023, va urma anul electoral 2024, care va aduce ”o creștere accentuată a salariilor”.

Soluția pentru a face față unei posibile recesiuni ar fi investițiile în energie, în infrastructură, în construcția de autostrăzi, crede expertul în energie, Pentru asta, statul, care are miliarde de euro la dispoziție, prin PNRR, trebuie nu doar să fie ”agresiv și eficient în investiții”, ci și să revizuiască urgent legislația privind achizițiile publice, care acum este depășită și pune frână proiectelor de dezvoltare.

Respingerea aderării la Schengen înseamnă, dincolo de vizibilele cozile la care tirurile sunt obligate să stea la vamă, o circulația îngreunată a mărfurilor, dar pentru companiile românești înseamnă și o percepție a partenerilor străini că România este într-un spațiu izolat printr-o frontieră. Intrarea în spațiul de liberă circulație – un drept pe care România l-a câștigat prin rolul semnificativ pe care l-a avut la construcția UE de când este membru – ar însemna și diluarea diferențelor față de celelalte state din Europa, susține președintele Centrului Român al Energiei.

Corneliu Bodea a explicat și care ar putea fi consecințele economice pe termen lung ale conflictului din Ucraina. Expertul în energie crede că, dacă Ucraina și regiunea Mării Negre rămân o zonă de tensiune și de risc pe o perioadă medie spre lungă, chiar dacă sub formă de conflict înghețat, s-ar pune sub semnul întrebării proiecte economice majore.

Corneliu Bodea este președintele Centrului Român al Energiei, organizație profesională neguvernamentală care urmărește să reprezinte interesele instituțiilor din sectorului energetic românesc (electricitate, gaz, petrol, apă, nuclear, cărbune, energii neconvenționale, institute de proiectare din domeniul energetic). Organizația funcționează ca o interfață între companiile românești din domeniul energiei și instituțiile europene, dar și cu alte organizații internaționale reprezentative în zona energetică.

Bogdan Rădulescu: Care sunt perspectivele economice în 2023. S-ar putea să asistăm la o recesiune în Uniunea Europeană?

Corneliu Bodea: Eu sunt rezervat pesimist în legătură cu perspectiva economică a anului 2023, dar și a anului 2024. Și acest lucru este valabil atât pentru Uniunea Europeană luată ca întreg, cât și pentru România în mod particular. Șocul primit în ceea ce privește explozia prețurilor la energie este suficient de mare pentru a lăsa urmări economice adânci. Asta înseamnă recesiune, înseamnă inflație, care, la rândul ei, înseamnă și ea tot recesiune.

Eu mă aștept la recesiune în zona Uniunii Europene încă din 2023. Procentual vorbind, România ar putea să scape de o recesiune clară pentru că are un indice mult mai în spate. Ar mai avea loc încă de creștere economică, ar mai fi loc să se mai și împrumute. Dar, în cazul României, sunt efecte suplimentare față de restul statelor din Uniunea Europeană.

Un efect este dat de creșterea prețului la energie, care este disproporționată față de creșterea care se înregistrează în Uniunea Europeană. De ce? Pentru că noi, pentru o perioadă foarte lungă de timp, am beneficiat de o piață a energiei decuplată de piața energiei din Uniunea Europeană, iar prețurile în România au fost cam la jumătate din prețurile la energie practicate în restul Uniunii Europene. Asta a fost un factor stimulator pentru atragerea de investiții străine până acum, pentru că prețurile la energie erau semnificativ mai mici. Și aici mă refer în special la prețurile la energia electrică, dar și prețul la gaz.

În al doilea rând, un alt efect este dat de nivelul salariilor. În privința salariilor, România a fost mult sub media Uniunii Europene o perioadă foarte lungă de timp. Acesta a fost un alt motiv pentru care a reușit să atragă investiții străine mari, ceea ce a alimentat această creștere economică accelerată. Mi se pare că cea mai mare din Uniunea Europeană.

În 2023, ne vom afla în situația următoare: ne vom alinia brusc la prețurile la energie din Uniunea Europeană. În plus, mai suntem și în situația în care din cauza – unii ar spune ”datorită” – anului electoral 2024, vom avea o creștere accentuată a salariilor. Acum asistăm la creșterea salariului minim la 3.000 de lei, iar în domeniul construcțiilor, la 4.000 de lei.

Întrebarea care se va pune în 2023: vor putea industria și economia Românie să absoarbă dintr-o dată aceste creșteri salariale ? O altă întrebare: care va fi efectul unor asemenea creșteri? Totul se va repercuta în calcularea prețurilor, în inflație, în scăderea consumului. Și, în cele din urmă, în recesiune.

Nu vreau să fiu fatalist. Nu cred că se va întâmpla o nenorocire. Dar trebuie să ne pregătim pentru o inflație probabil cu două cifre și în 2023. Și, în cele din urmă, după părerea mea, la o recesiune moderată.

Care ar fi măsurile urgente pe care statul român ar trebui să le ia ca să facă față cu bine acestei recesiuni preconizate, fie ea și una moderată?

O singură soluție importantă: investiții, investiții, investiții. În plus, utilizarea eficientă a fondurilor europene, a banilor din PNRR, a investițiilor făcute de stat. Am ajuns într-un moment în care va fi nevoie de rolul statelor. Ele trebuie să facă acum eforturi.

Până acum, creșterea asta economică fantastică – de aproape opt ori în ultimii zece ani – se datorează în cea mai mare parte mediului privat, sectorului antreprenorial, și investițiilor străine. Acestea din urmă au fost preponderente. Va sosi momentul când această zonă privată să nu mai facă față ca înainte. Va fi lovită de recesiune, va fi atinsă de inflație. Din această cauză este timpul ca statul să devină extrem de agresiv – în sens pozitiv – și eficient în a investi.

În domeniul energetic, statul are miliarde de euro la dispoziție. Multe miliarde. Se vorbește până în 2023 de o sumă de 11 miliarde numai pentru sectorul energetic. Dar, în următorii doi ani, ar trebui investite urgent două-trei miliarde în acest sector. Avem proiecte, ele trebuie finanțate din fonduri PNRR și din alte fonduri aflate la dispoziția Guvernului.

Construcția autostrăzilor. Este momentul ca acum statul să ajute mediul economic prin accelerarea investițiilor eficiente. Ca să facă acest lucru, statul ar trebui să revizuiască urgent legislația privind achizițiile publice. Cea actuală este una învechită, depășită. Durează foarte mult. Până faci o licitație, până semnezi un contract de investiții, durează un an de zile. Trebuie intrat rapid într-o zonă de cooperare economică eficientă între mediul privat și investițiile statului. Urmărită, controlată, verificată, dar o cooperare eficientă.

Care sunt de fapt pierderile reale prin blocarea accesului nostru în Spațiul Schengen?

Pierderea indirectă, la nivelul percepției publice, este mult mai mare decât pierderea directă prin faptul că tirurile, spre exemplu, stau mai mult timp în vamă și, astfel, circulația mărfurilor este îngreunată. Pierderea reală vine prin percepția aplicată nouă ca oameni de afaceri români. Am putea lucra mult mai ușor în statele membre ale Uniuni Europene dacă am fi membri ai zonei Schengen. Practic, un angajat de-al meu poate să meargă să lucreze pentru o firmă străină din UE, dar pentru mine, în calitate de companie privată, este mai dificil să mă duc să activez oriunde. Se menține doar export de personal, nu și export de activitate economică organizată.

Dacă am fi în Schengen, ar fi mult mai simplu. Ne-am putea deplasa fără dificultăți, am putea să o facem în mod organizat. Percepția clienților noștri față de noi ar fi mai bună. Așa, suntem într-un spațiu izolat printr-o frontieră. Când această frontieră dispare, inclusiv percepția mentală a partenerilor străini față de companiile românești se schimbă. Nu mai există diferențe. Se diluează din diferențele care există. Și așa, noi, ca români, nu avem o imagine extraordinară în exterior.

Eu cred că România merită să intre în Schengen. Contribuția pe care România a avut-o la construcția Uniunii Europene de când este stat membru, de când a aderat la acest spațiu politic și economic, a fost una semnificativă. Nu numai prin faptul că am contribuit financiar mai mult decât am putut să cheltuim. Dar, vă aduc aminte că România a contribuit activ și s-a aliniat întotdeauna cu obiectivele mari Uniunii Europene.

România n-a jucat niciodată rolul pe care Ungaria, spre exemplu, îl joacă azi, adică să se opună unor decizii ale Uniunii Europene. România și-a arătat istoric atașamentul față de valorile democratice, de valorile economiei de piață, de valorile vestice.

Care ar putea fi pentru România consecințele economice pe termen lung ale conflictului din Ucraina? Apar oportunități, dar și riscuri și amenințări…

Pe termen lung, ar trebui să ne uităm la niște amenințări non-militare, economice. Una dintre ele ar fi migrarea spre est a unor investiții. Dacă ne imaginăm un viitor în care acest conflict este rezolvat în sensul în care Ucraina devine parte – afiliată, integrată – a Uniunii Europene, o mare parte din eforturile de investiții, din oportunitățile de afaceri vor migra în Ucraina.

România a beneficiat de poziția aceasta de frontieră a Uniunii Europene, pentru că a fost mâna de lucru mai ieftină, salariile mai mici, energia era mai ieftină. Ucraina ar putea beneficia, pentru niște ani buni, dacă rușii nu distrug integral infrastructura energetică, de un astfel de statut. Și chiar dacă distrug total această infrastructură, asta va însemna tot investiții și modernizare în această zonă.