Prețurile din România cresc mai repede decât în orice alt stat din UE. Scumpirile, cauzate de majorările de salarii și pensii
În 2024, România rămâne campioana scumpirilor în Uniunea Europeană. Conform previziunilor Comisiei Europene, țara noastră va încheia anul cu cea mai mare rată a inflației, ceea ce înseamnă că la noi prețurile cresc mai repede decât în orice alt stat UE.
Chiar dacă avem o creștere economică peste media europeană, aceasta este afectată de inflația estimată să ajungă la 5,5% până la finalul lui 2024.
Deși inflația a încetinit ușor în 2024, aceasta rămâne peste 5%, arată previziunile Comisiei Europene. Asta înseamnă că produsele și serviciile continuă să se scumpească. Principalul motiv este creșterea veniturilor pentru anumite categorii de angajați și pentru pensionari, menținând cererea pentru bunuri și servicii la un nivel ridicat. În schimb, în Uniunea Europeană consumul a scăzut, iar familiile au economisit mai mult.
Astfel, România are cea mai mare inflație estimată pentru 2024, de 5,5%, dublu față de media Uniunii Europene. În 2025, Comisia estimează o scădere a inflației la 3,9%, însă țara va rămâne printre fruntașii blocului comunitar.
În acest an, economia României va crește la mai puțin de jumătate față de estimările din primăvară, ajungând la 1,4% din PIB. Totuși, țara noastră rămâne peste media Uniunii Europene, care înregistrează o creștere de doar 0,9%. Investițiile au crescut cu 5,4% față de 2023, în timp ce în Uniunea Europeană acestea au scăzut cu 1,4%.
Cu toate acestea, statul continuă să cheltuiască mai mult decât reușește să colecteze la buget. Deficitul bugetar va atinge până la sfârșitul anului 8% din PIB, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană, urmat de Franța, cu 6,2%, și Polonia, cu 5,8%.
Previziunile pentru anul viitor nu sunt mai optimiste. Comisia Europeană estimează că România își va păstra poziția de lider la acest capitol. Țara noastră se află în procedură de deficit excesiv încă din 2021.
România a trimis pe 25 octombrie la Bruxelles un plan fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, însă Comisia Europeană consideră că măsurile propuse sunt vagi și nu pot fi incluse în prognoza economică pe următorii doi ani. Surse din comisie susțin că documentul a fost intenționat lăsat neclar pentru a transfera responsabilitatea asupra viitorului guvern. Dacă măsurile actuale ar fi aplicate, deficitul bugetar ar scădea la 7% în 2025 și la 6% în 2026.
Datoria publică a României ar putea crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, din cauza deficitelor mari și a încetinirii creșterii economice, informeaza stirileprotv.ro.
About The Author
