Presiune financiară majoră la Rompetrol: datorii record, pierderi acumulate și blocaj în negocierile salariale
Grupul KMG International (Rompetrol) traversează una dintre cele mai dificile perioade financiare din ultimii ani, în pofida unei performanțe operaționale solide înregistrate în 2025. Problemele structurale generate de suprataxare, îndatorare accelerată și pierderi financiare masive au ajuns să afecteze direct relația cu angajații și capacitatea companiei de a susține creșteri salariale în 2026, potrivit unui comunicat oficial transmis de companie .
Presiune financiară majoră la Rompetrol: datorii record, pierderi acumulate și blocaj în negocierile salariale
La finalul anului 2025, datoria Rompetrol Rafinare a ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în creștere cu circa 70% față de finalul anului 2022. În paralel, pierderile financiare acumulate depășesc un nivel considerat critic pentru lichiditatea și stabilitatea financiară a companiei .
Conducerea grupului subliniază că această situație nu este rezultatul unei scăderi a activității, ci consecința directă a unui regim fiscal excesiv și impredictibil, aplicat unei industrii cu marje reduse și investiții intensive.
Începând cu finalul anului 2022, Rompetrol funcționează sub incidența unor taxe de solidaritate și impozite pe cifra de afaceri care nu țin cont de profitabilitate. Doar în perioada 2022–2025, aceste taxe au generat un impact financiar de 226,4 milioane de dolari, sumă care a fost acoperită, în mare parte, prin împrumuturi suplimentare.
CITESTE SI: După 2 ani, Rompetrol repornește instalația de producere a polimerilor
Mai mult, menținerea în 2026 a impozitului specific pe cifra de afaceri în sectorul Oil & Gas (ICAS), decisă prin modificări legislative anunțate la finalul anului 2025, afectează grav capacitatea companiei de a-și planifica investițiile și cheltuielile. Impozitarea în cascadă – de la rafinărie până la retail – face ca același produs să fie taxat de mai multe ori, inclusiv în ani în care compania înregistrează pierderi.
În acest context financiar tensionat, Rompetrol afirmă că nu poate susține o majorare salarială generală în 2026, deși organizația sindicală a solicitat o creștere cu un impact anual estimat la peste 21 de milioane de dolari. Conducerea explică faptul că o astfel de decizie ar pune în pericol siguranța operațională și stabilitatea locurilor de muncă .
Compania precizează că salariile și beneficiile rămân competitive – venitul mediu lunar net pe platforma Petromidia depășește 10.900 lei – însă presiunea financiară actuală limitează drastic orice spațiu de manevră pentru creșteri permanente.
Conducerea grupului propune acordarea a doua bonusuri in decursul anului 2026, cel legat de performanta operationala si de rezultatele exceptionale ale anului 2025 si cel cu prilejul zilei Petrochimistului si cu o propunere de elaborare si implementare a unui mecanism de indexarea anuala a salariilor in functie de rata anuala a inflatiei, mecanism care urmeaza a fi aplicat odata cu momentul eliminarii suprataxarii prin taxele pe cifra de afaceri.
“Propunerea vizeaza acordarea unui bonus de performanță pentru 2025, destinat tuturor angajaților, ca recunoaștere directă și echitabilă a contribuției fiecăruia la rezultatele excepționale din 2025. În același timp, acest bonus va compensa integral impactul estimat al inflației din 2026, protejând puterea de cumpărare deja de acum. Cuantumul acestui bonus unic reprezinta in fapt 6.3% din salariul net anual al fiecarui angajat (сare reprezinta in medie 5000 ron net pentru cei peste 2,280 de colegi din cele 5 companii reprezentate de Sindicatul Liber Petrochimistul). In plus, managementul propune introducerea unui bonus recurent de Ziua Petrochimistului, în valoare de 500 lei net, care să fie acordat anual, începând cu 2026, ca semn de apreciere
constantă pentru munca și contribuția colegilor noștri”, a transmis conducerea Rompetrol.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rompetrol are un rol strategic în economia României, operând aproape 46% din capacitatea națională de rafinare și asigurând circa o treime din consumul intern de carburanți. Cu toate acestea, presiunea fiscală și povara datoriilor ridică semne de întrebare serioase privind sustenabilitatea financiară pe termen mediu, în lipsa unei schimbări de politică fiscală.
Cazul Rompetrol evidențiază tensiunea tot mai mare dintre performanța operațională și realitatea financiară, într-un context în care deciziile fiscale au ajuns să cântărească mai greu decât rezultatele economice propriu-zise.
Urmărește știrile TeleM și pe pagina noastră de Facebook
About The Author
