Politico: NATO își etalează mușchii în România

Publicatia noteaza despre exercițiul militar la scară largă de pe flancul estic al Europei care a avut ca scop descurajarea agresiunii rusești.

Politico: NATO își etalează mușchii în România

5.000 de soldați NATO s-au adunat pentru a lupta împotriva unui inamic imaginar. Într-o acțiune pe care alianța a numit-o „demonstrație de forță”, două elicoptere franceze Puma au căzut din nori, zburând la joasă altitudine peste dealuri, în timp ce tancurile și obuzierele se poziționau, iar avioanele de vânătoare și dronele zburau pe cer.

„Principalul obiectiv al scenariului este descurajarea”, a declarat generalul-maior Dorin Toma, comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.

România găzduiește mai multe baze NATO. De la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, aceasta a găzduit un grup de luptă multinațional NATO condus de Franța și care include Spania, Belgia și Luxemburg. 

CITESTE SI: Începe exerciţiul NATO „Dacian Fall 2025” desfășurat în România și în Bulgaria

În noiembrie, Pentagonul a declarat că va redistribui o brigadă de infanterie de aproximativ 800 de soldați înapoi în Kentucky din România, în contextul în care armata americană își reorientează atenția către prioritățile interne, cum ar fi protejarea frontierelor și regiunea indo-pacifică. Aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne în țară, ca parte a acordului bilateral de apărare dintre Washington și București. 

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, înalți oficiali români și administrația Trump au minimalizat implicațiile deciziei. Însă secretarul de stat pentru Apărare al României, Sorin Moldova, a declarat recent pentru POLITICO că SUA ar trebui să „anuleze” retragerea.

Reducerea trupelor americane nu este așteptată să aibă un impact militar – „Pentru cei din tranșee, nu este mare lucru”, a declarat un ofițer militar de rang înalt pentru POLITICO – dar, ca simbol politic, unii se tem că l-ar putea încuraja pe Putin să-și încerce norocul. La începutul acestei săptămâni, resturi dintr-o dronă rusească care viza Ucraina au aterizat pe teritoriul românesc, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de incidente similare.

Retragerea „va avea implicații operaționale limitate”, a declarat Anca Agachi, analist de politici la institutul de cercetare RAND. „Este semnalul strategic de care alianța trebuie să se preocupe.” Exerciții precum Dacian Fall trebuie să „semnaleze descurajare”, a spus ea.

Exercițiul este conceput pentru a demonstra că aliații NATO sunt pregătiți să colaboreze pentru a consolida flancul estic și pentru a transmite lecțiile din războiul din Ucraina.

Ca răspuns la agresiunea rusească, viteza va fi esențială. Într-una dintre cele mai mari desfășurări ale armatei franceze, Parisul a trimis trupe și echipament militar în România în termenul limită de 10 zile al NATO. Conform cerințelor NATO, Franța trebuie să fie capabilă să desfășoare o divizie pregătită de război pe flancul estic în 30 de zile până în 2027. 

„Pentru prima dată, am decis să folosim o navă. Ne-a luat două zile să ajungem în Grecia, apoi încă două-trei zile să traversăm Bulgaria”, a declarat generalul Maxime Do Tran, comandantul brigăzii blindate franceze care a participat la exercițiu. Alte trupe au făcut călătoria cu cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie. 

Deși deplasarea pe calea aerului, terestră și maritimă a fost relativ fără probleme, „transportul feroviar a fost puțin mai dificil, deoarece pe timp de pace nu aveam prioritate în trecerea frontierei”, a declarat Do Tran. Săptămâna viitoare, Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere pentru facilitarea circulației personalului militar și a armamentului.

Soldații prezenți la fața locului au desfășurat echipamente din întreaga alianță: avioane Eurofighter germane, avioane F-16 românești, lansatoare de rachete High Mobility Artillery Rocket Systems, obuziere autopropulsate Caesar și sisteme de apărare aeriană Mistral.

„Dacian Fall este o platformă foarte bună pentru fiecare națiune pentru a face experimente și a testa echipamente noi”, a declarat generalul-maior Toma. Pentru prima dată într-un exercițiu de amploare, ofițerii militari români au testat drone Bayraktar TB2 de fabricație turcă. Alte vehicule aeriene fără pilot au inclus drone care furnizează informații de țintire pentru trupele de la sol, precum și drone sinucigașe și modele FPV utilizate pe scară largă în Ucraina.

Oficialii NATO au ținut să sublinieze că SUA nu a părăsit țara. Trupele americane au oferit sprijin aerian pentru exercițiu. „Suntem aici ca un partener dispus să acționeze și vom fi alături de România”, a declarat locotenent-colonelul Christopher Stroup din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA.

Totuși, retragerea înseamnă că România va avea nevoie ca aliații săi europeni să își intensifice eforturile, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și membru distins al think tank-ului Royal United Services Institute. Decizia SUA este „o oportunitate pentru Franța și alți europeni de a analiza cum pot contribui cu o prezență și mai mare și de a demonstra că într-adevăr își intensifică eforturile”, a spus ea.

În ultimii trei ani, Parisul și Bucureștiul au aprofundat legăturile militare. Catherine Vautrin, recent numită ministru al forțelor armate al Franței, a vizitat România luna trecută, într-una dintre primele sale călătorii în străinătate. Însă, până acum, Parisul nu a anunțat planuri de a-și consolida prezența în România.

Schimbarea este un moment de reflecție pentru București, care și-a mizat mult timp strategia de apărare pe sprijinul SUA. România a investit masiv în sisteme de apărare aeriană Patriot, avioane de vânătoare F-35 și tancuri Abrams de fabricație americană și a prioritizat în mod constant parteneriatul său transatlantic.

„România se concentrează de decenii pe parteneriatul strategic cu SUA”, a subliniat Lungescu. „Este, de asemenea, o oportunitate de diversificare în ceea ce privește desfășurările, instruirea și capabilitățile.”

Urmariti stirile TeleM si pe pagina noastra de Facebook!