Dacă se va întoarce la Casa Albă, fostul președinte american Donald Trump intenționează să pună capăt rapid războiului din Ucraina.
Conform planurilor echipei sale, conflictul ar putea fi rezolvat prin crearea de zone autonome și zone demilitarizate de ambele părți ale graniței, dar fără aderarea Ucrainei la NATO. Țărilor europene li s-a cerut să-și asume rolul de garanți și „supraveghetori” ai procesului de pace, în timp ce participarea Statelor Unite și a NATO va fi minimă, scrie Financial Times.
După presiunile din timpul primului mandat al lui Trump, membrii NATO și aliații din Asia de Est și-au mărit ponderea bugetelor cheltuite pentru apărare. Până în iunie, 23 dintre cei 32 de membri ai NATO și-au atins obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, dublu față de cel cheltuit în urmă cu patru ani. Dar în al doilea mandat al lui Trump se vor confrunta cu presiuni, să facă mai mult.
Germania și Franța, cele două mari economii ale Europei, ambele care au atins recent pragul de 2%, s-ar putea confrunta cu o presiune deosebită atât din partea cheltuielilor pentru apărare, cât și a excedentelor comerciale bilaterale cu America, au spus jurnaliștii. Fred Fleitz, un fost analist CIA care a lucrat la Casa Albă a lui Trump, a remarcat: “Cred că va fi dificil pentru ei și pentru membrii NATO care nu plătesc 2 la sută. Aceasta este o afacere mare pentru Trump”.
Fleitz spune că nu vorbește în numele lui Trump și că nu-i cunoaște planurile de politică externă, dar crede că securitatea energetică, balanța comercială și protejarea liniilor de aprovizionare vor fi priorități într-un al doilea mandat.
Se observă că Trump și partenerul său vicepreședințial J.D. Vance au vorbit în mod repetat despre dorința lor de a pune capăt războiului din Ucraina.
“Întrebarea este cum se face. O epifanie rară a venit în septembrie, când Vance a lansat ideea unui conflict înghețat cu regiunile autonome de ambele părți ale zonei demilitarizate”, se mentioneaza în articol.
Planul, spune un consilier Trump, ar putea fi o reimaginare a acordurilor eșuate de la Minsk din 2014 și 2015. De data aceasta, susține consilierul, vor exista mecanisme de executare cu consecințe pentru încălcarea acordului. Cu toate acestea, va trebui să fie controlată de trupele europene, nu de forțele NATO sau de menținerea păcii ONU, susține el, adăugând:
“America va insista asupra a două lucruri. Nu vom avea nici bărbați, nici femei în mecanismul de aplicare. Noi nu plătim pentru asta. Europa plătește pentru asta”.
Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și, prin urmare, a face eforturi pentru un acord este corect din punct de vedere moral. El crede că Biden ar fi trebuit să vorbească cu Putin, așa cum președinții au discutat cu liderii sovietici în timpul Războiului Rece și că aderarea la NATO nu este o opțiune pentru Ucraina pe termen scurt.
Fleitz spune că, calitatea de membru ar putea fi eliminată pentru câțiva ani pentru a forța Rusia să negocieze.
„Înghețăm conflictul, Ucraina nu cedează niciun teritoriu, nu renunță la revendicările lor teritoriale și negociem înțelegând că probabil că nu va exista un acord final până când Putin va părăsi scena”, a spus el.
Jurnaliştii scriu că o astfel de abordare nu ar primi un sprijin uniform în cadrul Partidului Republican. Elbridge Colby, un consilier al Pentagonului în primul mandat al lui Trump, respinge argumentul că acordul va încuraja Beijingul.
„Nu vor aștepta cu răbdare să li se învețe o poveste morală despre ceea ce se întâmplă la mii de kilometri distanță. Ei vor analiza echilibrul de putere din Asia și hotărârea noastră acolo. Dacă este ceva, este în interesul lor să slăbească Rusia într-o perioadă prelungită”, a spus el.
În ceea ce privește modul de a-l determina pe Putin să negocieze, el sugerează că Trump ar putea amenința că va prăbuși economia rusă prin reducerea prețurilor la petrol și gaze.
„Președintele înțelege foarte bine efectul de pârghie și avem o pârghie economică enormă asupra Rusiei”, a explicat el.
Miliardarul american Elon Musk menține activ contactul cu Vladimir Putin de doi ani. Aceste contacte ar putea avea legătură cu Ucraina, potrivit unei investigații majore a The Wall Street Journal.
Contactele lui Musk cu Putin ar putea indica posibila dorință a lui Trump de a încheia un „mare acord” cu Rusia, care ar include probleme privind Ucraina. Musk, ca unul dintre susținătorii influenți ai campaniei lui Trump, ar putea deveni o verigă importantă în dialogul informal cu Kremlinul, mai ales având în vedere contactele sale cu oficialii ruși și discuțiile privind condițiile pentru încheierea războiului din Ucraina.
About The Author
