Plan pentru Masivul Rarău: CJ Suceava pregătește un PUZ pentru turism și infrastructură durabilă
Consiliul Județean Suceava a demarat un proiect important pentru dezvoltarea durabilă a Masivului Rarău, unul dintre cele mai valoroase areale turistice și naturale din Bucovina. Pentru a reglementa utilizarea terenurilor și a amenajărilor turistice, adminis- trația județeană a contractat o firmă de specialitate care să întocmească un Plan de Urbanism Zonal (PUZ). Documentul urmărește identificarea problemelor existente și propune soluții pentru valorificarea potențialului turistic, științific și comercial al platoului montan, fără a afecta ecosistemul protejat. Studiul analizează accesibilitatea, infrastructura, integrarea obiectivelor turistice și rurale și posibilitățile de revitalizare a clădirilor și facilităților existente. În același timp, PUZ-ul propune măsuri pentru turismul de iarnă și de vară, dezvoltarea agroturismului și crearea de circuite educative și eco-parcări. Sunt incluse și obiectivele religioase, infrastructura tehnică și protecția zonelor naturale. În ansamblu, planul vizează creșterea atractivității și sustenabilității Masivului Rarău, printr-o abordare complexă care combină conservarea mediului, turismul responsabil și dezvoltarea comunităților locale.
Stabilirea unor reglementări urbanistice în vederea asigurării unei dezvoltări durabile și echilibrate pentru Arealul Masivului Rarău este una dintre preocupările Consiliului Județean Suceava. În sensul acesta, administrația județeană a contractat serviciile unei firme de specialitate pentru întocmirea unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ) destinat a ceea ce CJ Suceava a numit „Arealul Masivului Rarău”.
„Evidențiem o serie de disfuncții care, soluționate, pot crește atractivitatea generală a arealului turistic al Munților Rarău: lipsa unor amenajări comunicante în satele Slătioara și Chiril care să indice Arealul Montan Rarău; lipsa unor amenajări pe Valea Bistriței, în vecinătatea Cheilor Zugrenilor; trafic intens pe DN17 în Câmpulung, în lipsa unei șosele de centură; gara Câmpulung Est nemodernizată; accesul deficitar din orașul Câmpulung către pârtia de schi, peste calea ferată; lipsa unor parcaje și a unor amenajări publice la intrarea pe platoul montan; în afara Hotelului Alpin, celelalte obiective nu sunt integrate într-un circuit de vizitare turistic”, se arată într-un memoriu de specialitate cu privire la respectivul PUZ.
Iar aceste lipsuri sau disfuncționalități nu sunt singurele identificate de specialiștii care au realizat PUZ-ul. Spre exemplu, despre unele construcții existente pe platou – Salvamontul, Cabana Pastorală, Stația Meteo și Stația de televiziune – se precizează că nu au spații sau activități orientate către public, deși reprezintă o resursă care trebuie valorificată în lipsa altor spații construite existente în zona protejată. „Ele pot prezenta un interes turistic, științific, de agrement sau comercial”, se mai arată în sursa citată.
Și asta în condițiile în care reciclarea-revitalizarea fondului construit este un mijloc de revalorificare și dezvoltare a unor activități turistice, științifice și comerciale pe o structură deja existentă pe platoul montan, situată într-un areal natural protejat, cu restricții în ceea ce privește amenajări sau construcții noi.
Din nou, disfuncționalitățile și lipsurile evidențiate continuă, nefiind menajat niciun aspect. „Trupul de intravilan existent pe platoul montan nu este accesibil pe tot parcursul anului. Nu există un acces amenajat corespunzător cu parcaje, spații de agrement, indicatoare, platforme de belvedere etc. Turismul rural este subevaluat (bazat pe dezvoltarea comunitară – meșteșuguri tradiționale, practici și ritualuri, creșterea animalelor, viața pastorală, obiceiuri și credințe, evenimente și târguri ciclice) și are un potențial de a completa activitățile de iarnă (pârtia de schi), dar și pe timp de vară”, se mai arată în respectivul memoriu privitor la PUZ-ul Arealului Montan al Masivului Rarău.
Iar, fiindcă a fost menționată pârtia de schi, din nou două neajunsuri în legătură cu acest obiectiv au fost semnalate: lipsa unor activități alternative pârtiei de schi în situația unor zăpezi slabe; lipsa unor activități de vară consacrate, similare pârtiei de schi.
Printre intervențiile/investițiile propuse se numără: amenajarea de parcări tematice eco și zone multifuncționale pentru evenimente temporare pe TransRarău; ecovillage în satul Chiril; centru outdoor în Slătioara, comuna Stulpicani; microcircuit cu vehicule electrice pe TransRarău, care să aibă ca referințe și satele Slătioara și Chiril; circuit educativ pe Culmea Muncelului; agroturism în gospodării revitalizate din Chiril și Slătioara. Nu au fost omise nici crearea unor elemente de identitate vizuală care să pună în valoare peisajul antropic și cel natural.
Din arealul de studiu, în suprafață de 7.249 ha, sunt incluse în aria protejată 2.190 ha. Autorizarea investițiilor în zonele protejate face obiectul avizului de mediu și al Agenției Naționale pentru Arii Protejate. Din zona studiată nu lipsesc rezervațiile: Fânețele montane Todirescu (44,3 ha); Codrul Secular Slătioara (1.064,2 ha); Peștera Liliecilor (0,6 ha); Rarău – Pietrele Doamnei (971 ha); Cheile Moara Dracului.
Sursa www.obiectivdesuceava.ro
About The Author
