Pensia medie lunară din România nu atinge pragul de 3000 lei
Pensia medie lunară din România a înregistrat în trimestrul al treilea al anului 2025 o creștere modestă, de doar 0,3% față de trimestrul anterior, ajungând la valoarea de 2.941 de lei, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția vine într-un context în care numărul total al pensionarilor a continuat să crească ușor de la un trimestru la altul, dar a rămas în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, semn că presiunile demografice asupra sistemului public de pensii se mențin.
În perioada analizată, numărul mediu de pensionari a fost de aproximativ 4,92 milioane de persoane, cu 3.000 mai mult decât în trimestrul al doilea din 2025, însă cu 44.000 mai puțini comparativ cu trimestrul al treilea din 2024. Majoritatea covârșitoare a beneficiarilor provin din sistemul asigurărilor sociale de stat, care concentrează peste 92% din totalul pensionarilor, iar pensiile pentru limită de vârstă rămân dominante, reprezentând patru cincimi din totalul pensiilor de asigurări sociale.
Deși pensia medie nominală a crescut ușor, puterea de cumpărare a pensionarilor a continuat să fie erodată de evoluția prețurilor. Indicele pensiei medii reale a fost de numai 94,1% față de trimestrul precedent, ceea ce indică o scădere a valorii reale a pensiei, în pofida majorării nominale. Această discrepanță subliniază impactul inflației asupra veniturilor fixe și explică de ce creșterile procentuale ale pensiilor sunt resimțite limitat în viața de zi cu zi.
Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, situația apare mai favorabilă din perspectivă nominală, pensia medie lunară fiind mai mare cu aproape 14%. Totuși, diferențele rămân semnificative atât între categoriile de pensii, cât și la nivel teritorial. Pensionarii din Municipiul București continuă să beneficieze de cele mai mari pensii medii de asigurări sociale de stat, peste 3.500 de lei, în timp ce în județe precum Botoșani, Vrancea sau Giurgiu valorile medii se situează în jurul a 2.200–2.300 de lei, ecartul dintre extreme depășind 1.300 de lei.
Datele relevă și dezechilibre persistente între femei și bărbați. În cazul pensiilor pentru limită de vârstă, pensia medie a femeilor reprezintă puțin peste 60% din cea a bărbaților, diferența fiind și mai accentuată în situațiile de stagiu incomplet de cotizare. Aceste decalaje reflectă atât diferențele istorice de salarizare, cât și parcursurile profesionale diferite, cu efect direct asupra cuantumului pensiei.
În același timp, aproape 900.000 de persoane au beneficiat de indemnizația socială pentru pensionari, destinată celor cu venituri foarte reduse, ceea ce evidențiază nivelul ridicat al vulnerabilității sociale în rândul populației vârstnice. Raportul dintre pensionari și salariați rămâne un indicator sensibil, cu o medie de opt pensionari la zece salariați la nivel național, dar cu variații puternice între regiuni, de la zonele mai dinamice economic până la județele cu populație îmbătrânită accentuat.
Per ansamblu, datele pentru trimestrul al treilea din 2025 conturează o imagine a unui sistem de pensii aflat într-un echilibru fragil: creșteri nominale moderate, presiuni inflaționiste persistente, disparități teritoriale și de gen pronunțate și o dependență ridicată de mecanismele de protecție socială.
Toate acestea indică faptul că, dincolo de ajustările punctuale ale valorii pensiilor, provocările structurale ale sistemului rămân nerezolvate și vor continua să influențeze nivelul de trai al pensionarilor în anii următori.
About The Author
