Ieșenii, trimiși prin RO-ALERT în adăposturi. Pe hârtia de taxe apare și „Taxa de protecție civilă”
Mesajele RO-ALERT transmise marți, 8 septembrie 2026, readuc în atenție o întrebare cât se poate de concretă: unde se pot adăposti ieșenii în cazul unui pericol real?
Avertizarea primită pe telefoane le recomandă oamenilor să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă, iar celor care nu au acces la asemenea spații să rămână în interiorul clădirilor, departe de geamuri și de pereții exteriori.
În același timp, pe documentele fiscale emise de Municipiul Iași apare distinct și obligația „807D – Tx. protecție civilă debit”.
Plătim pentru protecție civilă. Dar știm unde sunt adăposturile?
Pentru 2026, taxa specială de protecție civilă este calculată în cazul proprietarilor de clădiri în funcție de impozitul datorat, cu un nivel minim aplicabil contribuabililor vizați.
Existența acestei taxe capătă o relevanță aparte după alerta de astăzi. Oamenilor li se spune să meargă în adăposturi, însă apare firesc întrebarea: câți ieșeni știu unde se află cel mai apropiat adăpost și câte dintre aceste spații sunt efectiv pregătite pentru a primi populația?
Problema este cu atât mai importantă pentru cei care locuiesc la bloc și nu au un beci propriu sau acces imediat la un spațiu amenajat pentru protecție civilă.
Unde ajung banii și în ce stare sunt adăposturile?
În contextul actual, autoritățile locale ar trebui să ofere populației răspunsuri clare: câte adăposturi de protecție civilă sunt funcționale în Iași, care este capacitatea lor, unde sunt amplasate și cum sunt folosiți banii încasați prin taxa de protecție civilă?
Când primești pe telefon o „Alertă Extremă” și ți se spune să te adăpostești, nu mai vorbim despre o chestiune abstractă.
Ieșenii plătesc o taxă pentru protecție civilă. Este legitim să știe și ce protecție primesc în schimb și, mai ales, unde trebuie să meargă atunci când sună alarma.
Unde se adăpostesc ieșenii în caz de pericol? Răspunsul primarului Mihai Chirica stârnește reacții
Întrebat unde ar trebui să se adăpostească ieșenii în cazul unei situații de urgență, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a răspuns: „Bună ziua, în clădirile cu semn de adăpost, mai departe de ferestre, subsoluri sau beciuri, după caz!”.
Răspunsul edilului lasă însă loc de interpretări, în condițiile în care întrebarea viza concret locurile în care oamenii se pot refugia în cazul unui pericol.
În Iași, semnele de risc seismic sunt mai ușor de găsit decât cele care arată unde te poți adăposti
În Iași, peisajul urban pare să transmită un alt mesaj. Semnele care avertizează asupra riscului seismic sunt mult mai vizibile decât cele care indică adăposturile de protecție civilă.
Datele publice disponibile indică sute de imobile din municipiu încadrate în clase de risc seismic. O bază de date care centralizează informațiile publice ale Primăriei și ISU indică 579 de imobile expertizate, dintre care 136 în Risc I, 131 în Risc II și 226 în Risc III. Lista are însă ca ultimă actualizare disponibilă în aceste surse anul 2015, iar faptul că un bloc nu apare pe listă nu înseamnă automat că este sigur, ci poate însemna că nu a fost expertizat.
În paralel, o listă actualizată în 2026 pe baza datelor IGSU indică 176 de adăposturi de protecție civilă în municipiul Iași, majoritatea fiind amenajate în subsolurile unor blocuri.
Problema nu este doar existența adăposturilor, ci și informarea populației.
About The Author
