Patru parlamentari români s-au cerut în audiență la ambasadorul Rusiei

ambasada-rusiei-la-bucuresti

Parlamentarii Diana Iovanovici-Șoșoacă, Mihai Lasca, Francisc Tobă (toți trei ex-AUR) și Dumitru Coarnă (PSD) s-a întâlnit miercuri, în urma unei cereri depuse în acest sens, cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin.

Aceștia au prezentat o propunere privind o așa-numită „poziție de neutralitate” a României în războiul declanșat de Rusia în urma invadării Ucrainei.

Diana Șoșoacă, Mihai Lasca și Francisc Tobă au intrat în Parlament pe listele AUR, dar acum activează ca independenți. Șoșoacă s-a remarcat prin acțiunile violente la adresa personalului sanitar dintr-un cabinet de vaccinare, dar și prin propagandda constantă pro-Rusia și anti-occidentală.

Mihai Lasca, deputat de Bihor, a fost condamnat definitiv în 2021 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că și-a bătut un rival în trafic.

Francisc Tobă a apărut, potrivit Epochtimes, în dosarul legat de represiunea care a avut loc în Sibiu, în 1989, speță cu peste 700 de victime (morți, răniți și lipsiți de libertate), care a fost clasată în 2010. Ziarul de Iași a scris, în 15 septembre 1999, că Francisc Tobă (lt.col. (r)) era acuzat și trimis în judecată pentru reprimarea manifestanților sibieni precum și de uciderea sau rănirea unor ofițeri ai Ministerului de Interne și ai Securității. Tobă urma să fie judecat pentru tentativă la omor deosebit de grav și complicitate la tratamente neomenoase. Dosarul a fost întors de judecători la Parchetul Militar, pentru vicii de procedură, iar în 2010 a fost clasat de procurori. Francisc Tobă a fost consilierul lui Adrian Năstase și a candidat pentru Parlamentul României și din partea PSD. În 2019, Tobă făcea parte din conducerea Partidului Neamul Românesc al fostului parlamentar PSD, Ninel Peia.

Dumitru Coarnă (PSD) este fost șef al unui sindicat de polițiști. El s-a remarcat prin inițierea, alături de alți parlamentari PSD și AUR, a „Legii suveranităţii – Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român”, depusă pe 2 martie la Parlament. Între altele, proiectul de lege vrea să pedepsească ”accesarea sau manipularea activității neuronale” precum și ”orice intervenție asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimțământului scris”.