Palatul Simion Gheorghiu, loc emblematic din centrul Galațiului, va fi salvat de la ruinare

1-1

Palatul Simion Gheorghiu, una dintre cele mai frumoase și reprezentative clădiri de patrimoniu, din centrul orașului Galați, aflată de peste 30 ani în ruină, va fi salvat cu fonduri europene.

Impozanta clădire a fost construită în perioada 1923-1925 şi este monument de arhitectură, menţionat pe lista monumentelor istorice pe anul 2004. A aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi, şi apoi director al Băncii Galaţi.

De peste trei decenii, Palatul Simion Gheorghiu este în pericol de prăbușire, fiind în mod sistematic vandalizat. S-a furat tot ce se putea fura: grinzi metalice, cărămizi și tâmplărie interioară.În 1994 a existat o primă tentativă de demolare, care a fost însă respinsă deoarece clădirea era deja monument istoric. 

Primăria nu a putut să investească în reabilitare, din cauză că imobilul a fost revendicat de un fost proprietar. După ani lungi procese, instanța a decis că proprietarul este Primăria Galați. Pentru ca acest monument istoric să fie salvat de la ruinare, municipalitatea a reușit să obțină fonduri prin PNRR.

„Salvăm și punem în valoare Casa Simion Gheorghiu.Clădirea emblematică din zona centrală a municipiului Galați, construită în urmă cu aproape 100 de ani și cunoscută cu numele de Casa Simion Gheorghiu, va fi pusă în valoare. Proiectul care vizează această clădire situată pe strada Domnească la nr. 24 a fost aprobat pentru finanțare în cadrul PNRR, iar valoarea acestuia este de circa 14 milioane de lei”, a anunțat Ionuț Pucheanu, primarul orașului Galați.

Locul de întoarcere pentru Corso-ul gălăţean

Actuala clădire a fost construită pe terenul cumpărat în 1914 de Simion Gheorghiu pe strada Domnească, colţ cu Gamulea, de la familia Alexandrescu. Mai târziu, Simion Gheorghiu a vândut casa unui anume Demostene Hagimatias şi s-a mutat la Bucureşti. Prin anii 1960, clădirea a trecut în proprietatea statului fiind „naţionalizată”.

Palatul are următoarele nivele: subsol parţial, parter şi două etaje. Structura de rezistenţă este din zidărie de cărămidă, bolţile sunt tot din cărămidă, iar planşeele din lemn şi metal. Principala particularitate a imobilului constă în deschiderile mari din zona de acces. La spaţiile de locuit se ajunge printr-un gang şi o scară cu deschidere largă.

Potrivit istoricilor, clădirea avea la parter spaţii comerciale în perioada interbelică: Braseria Palace, Gioconda, Drogheria Florenţa şi la intrarea principală avea inscripţia ,,Casa Simion Gheorghiu“.

Cine a fost Simion Gheorghiu

Născut în anul 1873, în Galaţi, Simion Gheorghiu a locuit într-una din casele învecinate farmaciei Ţinc. Acesta era cel mai mare dintre cei patru copii ai cuplului Ioniţă şi Ioana Gheorghiu. Bun la învăţătură, Simion a absolvit Şcoala Comercială şi în anul 1894 a intrat în afaceri comerciale în serviciul uzinei de gaz. Aici, acesta era responsabil cu încasările, fiind pe rând casier şi magaziner.

Ulterior, Gheorghiu a avansat, ajungând să conducă birourilor din Galaţi şi să supravegheze bunul mers al eclerajului public. Deoarece era un personaj de încredere, administraţia centrală din Bruxelles i-a emis o procură pentru a reprezenta societatea în toate afacerile ei, devenind şi director al Băncii din Galaţi. 

Din 1919, Simion Gheorghiu a fost şi membru al comitetului şcolar al Liceului „Vasile Alecsandri”, iar opt ani mai târziu a devenit preşedintele acestuia. Deoarece îşi dorea ca şi copiii proveniţi din familii defavorizate să aibă acces la învăţătură, acesta a corespondat cu reprezentanţii Comisiei Interimare a oraşului Galaţi pentru a cere un teren pe care să construiască un internat destinat elevilor săraci ai liceului.

Astfel, „Căminul elevilor secundari Simion Gheorghiu” avea să adăpostească 100 de elevi silitori începând cu anul 1925.