Efectul pandemiei. 79 % mai putini pacienti cu boli cronice internati la Spitalul Sf. Spiridon

Sharing is caring!

Conform unui raport al Observatorului Roman de Sanatate, numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar rămâne înjumătățită față de anul precedent.

Spitalele desemnate Covid au avut reduceri de pana la 90 la suta a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.

Spitalele non Covid au inregistrat si ele reduceri substantiale. De exemplu, la Spitalul Judetean de Urgenta Iasi au fost internati cu aproape 80 la suta mai putini pacienti fata de anul trecut.

Primul Ordin al Ministrului Sănătății privind planul de măsuri și lista spitalelor COVID-19 a stabilit o rețea de spitale de suport la nivel național, cu rolul de a prelua pacienți de la spitalele de boli infecțioase.

Tot acest ordin a impus primele restricții asupra activității tuturor spitalelor din țară, prin reducerea cu până la 80% a internărilor programate și a intervențiilor chirurgicale programate pentru pacienții
cronici în unitățile sanitare cu paturi din centrele universitare, și reducerea cu până la 50% a activității ambulatorii față de luna februarie. Asupra acestor restricții se revine în data de 14 aprilie 2020, permițând spitalelor să acorde intervenții diagnostice sau terapeutice pacienților cronici și femeilor însărcinate a căror temporizare poate duce la reducerea șanselor de supraviețuire.

La finalul lunii septembrie, printre spitalele dedicate COVID-19 se numără 10 spitale de boli infecțioase, 23 de spitale de pneumoftiziologie și 33 de spitale județene de urgență.

Prin compararea activităților unui spital dedicat COVID-19 și a unui spital non-COVID din centrele universitare Cluj, Iași și Timișoara, se observă că nu există o corelație clară între dimensiunea variației activității spitalicești și încadrarea spitalului drept COVID sau non-COVID.

De exemplu, în Iași spitalele prezintă scăderi similare ale activității indiferent că sunt alocate sau nu COVID. În Timișoara, spitalul non-COVID înregistrează paradoxal scăderi ale activității semnificativ mai mari decât spitalul dedicat COVID-19. În Cluj se prezintă o situație particulară, neputând fi identificat un tipar între cele două spitale comparate.

Din analiza activității a 10 spitale din tara se poate concluziona că includerea în lista spitalelor dedicate COVID-19, în special pentru spitalele de fază I și II, a avut un impact dramatic asupra activității obișnuite a spitalelor.

În același timp, activitatea din spitalele non-COVID a fost influențată negativ atât de restricțiile impuse prin instalarea stării de urgență, cât și de restricțiile asupra internărilor și activității din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății. Variațiile scăderii activității din cadrul spitalelor aflate în aceeași categorie, COVID sau non-COVID, pot exista și din motive precum:
• Tipul de patologii tratate de spital (acute/cronice);
• Categoria de vârstă a pacienților spitalului (părinții pot fi mai reticenți în a-și duce copilul la spital, vârstnicii pot fi mai temători în a se expune la noul coronavirus în timp ce tinerii și adulții fără comorbidități pot trece mai ușor peste această teamă);
• Situația epidemiologică de la nivel local;
• Capacitatea managementului spitalului de a gestiona pandemia.

Peste jumătate (51,4%) dintre bolnavii care au perceput ca negativ impactul pandemiei asupra serviciilor medicale primite consideră că afecțiunea cronică de care suferă s-a agravat în perioada pandemiei, și peste trei sferturi (77,5%) afirmă că au în continuare dificultăți în a accesa serviciile
medicale de care au nevoie.

Lipsa medicamentelor, o problemă frecvent mediatizată, a afectat 30% dintre bolnavii cronici chestionați. Medicamentele cel mai frecvent invocate ca având probleme de disponibilitate sunt levotiroxina, sub denumirea comercială euthyrox (medicament esențial în tratarea bolilor tiroidiene), și hidroxiclorochină (medicament esențial pentru tratarea unor afecțiuni autoimune). Lipsa ambelor substanțe medicamentoase a fost declanșată sau agravată de apariția pandemiei COVID-19.

shares