Orașul Suceava își dezvoltă structura urbană în jurul principalelor repere istorice și religioase, precum Cetatea de Scaun și bisericile monumentale. Specialiștii spun că așezarea orașului nu a avut o structură medievală compactă, ci s-a format treptat în jurul acestor obiective. În perioada comunistă, Suceava a cunoscut o extindere planificată, prin construirea de cartiere noi și amenajarea de spații verzi. Ulterior, dezvoltarea urbană a continuat prin noi investiții imobiliare, care au schimbat treptat peisajul zonei.
În prezent, autoritățile locale sucevene și specialiștii în urbanism urmăresc o integrare mai coerentă a patrimoniului istoric în structura arhitecturală modernă a orașului, astfel încât zonele vechi să fie puse mai bine în valoare. Direcția actuală de dezvoltare vizează menținerea unui echilibru între conservarea identității istorice și extinderea urbană contemporană, astfel încât modernizarea orașului să nu afecteze reperele sale culturale și istorice.
Doru Olaș Ghiocel, Arhitect:
Văd o Suceava care se crească lângă niște obiective, care ne-au marcat orașul, adică Sfântul Ioan, Cetatea de Scaun, bisericile, Sfântul Dumitru, Nicolae, care au reprezentat un punct de atracție și pe care l-a marcat mai târziu apariția orașului Suceava. Orașul Suceava n-a avut niciodată o structură medievală de case, de front construit. Noi ne-am agățat lângă vechile clădiri, adică clădirile monumentale a Sfântului Ioan, a Sfântului Nicolae, cu orașul nou, care s-a dezvoltat ca un oraș nou, comunist, pe care l-a îngrijit și la un moment dat era unul dintre orașele frumoase din Suceava, cum era Piatra Neamț, curat, cu multă verdeață, care în timp s-a umplut de construcții colaterale care au încercat să înfrumusețeze orașul cu o frumusețe forțată și care a dat greș.
Orașul își redefinește astfel identitatea, prin combinarea elementelor vechi cu cele noi.
Doru Olaș Ghiocel, Arhitect:
Acum se încearcă integrarea din nou a orașului în jurul acestor puncte de atracție, adică a bisericilor, a fontului monahal construit, care să complecteze existența ca urbi a orașului. Ceea ce se întâmplă ca oraș Suceava e marcat de, hai să spunem, un postmodernism din cauza că avem citatul bisericilor, a spațului construit, în care ne agățăm cu existența nouă, adică a lucrurilor noi care ne reprezintă comunitatea Suceava. În general, orașul e limitat din cauza spațului restrâns pe care-i la dispoziție, dar care încearcă să devină orașul de altădată, elegant, prosper și cu multă verdeață.
Scopul autorităților sucevene este ca orașul să își păstreze identitatea istorică, în timp ce se dezvoltă ca un spațiu modern, adaptat nevoilor actuale ale locuitorilor.
About The Author
