Un obicei unic în România există în partea de sud a județului Galați. În fiecare an, de Sfântul Ilie, locuitorii din satele de pe malul Lacului Brateş merg cu pomul la mormintele din cimitir pentru a da de pomană şi a-i comemora, astfel, pe cei pierduţi.Printre cei care respectă și perpetuează tradiţia de Sfântul Ilie este artistul gălățean Paul Buţa. El este un meşter popular şi un actor pasionat de tot ceea ce înseamnă tradiţie românească autentică. Acesta a studiat obiceiul timp de peste 12 ani şi propune includerea lui în patrimoniul naţional şi al UNESCO. În zilele noastre, obiceiul privind pomul de la mormintele din cimitir se păstrează cu sfinţenie în localităţile Tuluceşti, Tătarca, Şiviţa şi Ijdileni, din judeţul Galaţi.
Sătenii și rudele venite de departe merg în dimineața zilei de Sfântul Ilie la cimitir, la mormintele celor care au decedat în ultimul an. Ei merg cu o creangă de copac de care leagă colaci modelați în anumite forme. Alături, pe mormânt se pun și alte obiecte de uz casnic, precum mătură, găleată, lighean, dar și îmbrăcăminte și încălțăminte.
„Acest pom se aşeză pe mormânt şi este ornat cu tot felul de forme din pâine, începând de la colaci, prescuri, până la pasărea sufletului, porumbei cum le spunem noi. De asemenea, se agaţă de pom haine, o oglindă, diverse obiecte de menaj, scaune, găleata cu apă, lighean”, povesteşte artistul Paul Buţa.
Localnicii spun că obiceiul este păstrat de foarte mult timp, fiind transmis din generație în generație.
„Păstrăm cu drag acest obicei, de la strămoşii noştri. În fiecare an, de Sfântul Ilie pregătim pomul, îl gătim cu tot ce trebuie, şi venim cu el la cimitir. Este o bucurie şi ne mândrim cu acest obicei”, spune o localnică.
„Am frământat aluat şi am modelat o pupăză, o scară şi porumbei. Fiecare colăcel are semnificaţia lui. Creanga este tăiată dintr-un corcoduş, iar pe el am agăţat haine, încălţăminte, produse de igienă, covor, găleată, lighean, prosop, scaun”, spune o femeie din satul Tuluceşti.
Toate obiectele care se adună în pomul dus la cimitir se dau de pomană. Asta doar după ce preotul trece pe la fiecare mormânt, îi pomeneşte pe cei morți şi binecuvântează obiectele. Pomul este o creangă mai groasă cu mai multe ramificații.
About The Author
