O nouă șansă pentru orașele din România: Capitală Europeană a Culturii în 2034
România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Pentru următoarele ediții, Comisia Europeană propune un nou cadru, cu o procedură de candidatură simplificată și un accent mai mare pe efectele pe termen lung ale programului.
Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul cadru al programului Capitalelor Europene ale Culturii. Propunerea urmărește simplificarea procesului de selecție, consolidarea moștenirii pe termen lung și o implicare mai mare a cetățenilor și tinerilor.
„Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034”, a transmis Ministerul Culturii.
Pentru România, competiția va reprezenta o nouă oportunitate după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Noul model european pune accent pe ceea ce rămâne în oraș după încheierea anului în care acesta deține titlul, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii culturale, a comunităților și a colaborărilor europene.
Primele candidaturi de Capitală Europeană a Culturii, din 2028
Comisia Europeană vrea, de asemenea, ca programul să fie mai accesibil și să acorde o importanță mai mare dezvoltării urbane durabile și incluzive.
Procesul pentru 2034 va începe cu mai mulți ani înaintea acordării titlului. Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Culturii, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István.
Experiența europeană arată că titlul poate produce efecte și după încheierea anului oficial. Comisia Europeană arată că orașele care au găzduit evenimentul au beneficiat, printre altele, de noi spații culturale, creșterea activității culturale, dezvoltarea turismului și consolidarea cooperării internaționale, potrivit Mediafax
About The Author
