O nouă reducere a cheltuielilor prin ordonanță de urgență. Planul Guvernului
Guvernul se pregăteşte să adopte astăzi o nouă ordonanţă de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor.
Decizia vine imediat după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat ordonanţa măsurilor fiscal-bugetare asumate de executiv în parlament, care creşte unele taxe, introduce impozite noi şi elimină facilităţile fiscale.
O parte dintre aceste prevederi îşi vor produce efectele în câteva zile, restul – de la 1 ianuarie 2024. Dar se pare că aceste măsuri nu sunt suficiente şi este nevoie de altele pentru ca deficitul să scadă până la sfârşitul anului şi România să nu fie în pericol să piardă fonduri europene de zeci de miliarde de euro, după cum a explicat premierul Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu: Eu în şedinta de guvern voi adopta o nouă ordonanţă de urgenţă în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare atât la nivel central, cât şi la nivel local. Dacă vom lua aceste măsuri nu există niciun risc în ceea ce priveşte blocare fondurilor europene. Aceasta este cea mai mare miză pe care am avut-o de la începutul mandatului şi pe care o am în continuare.
Proiectul noii ordonanţe de urgenţă, pus în dezbatere publică de marţi, ar urma să impună restricţii de cheltuieli pentru instituţiile publice şi primării, inclusiv pentru cele legate de organizarea de festivaluri şi competiţii.
De exemplu, ordonatorii de credite nu mai pot încheia angajamente legale pentru furnituri de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare sau reparaţii curente. Actul normativ prevede şi că plata drepturilor salariale câştigate în instanţă de angajaţii de la stat va fi amânată pentru 2024; printre aceştia se află şi profesorii sau magistraţii. Noile măsuri vin pe fondul unor date îngrijorătoare privind nivelul deficitului în creştere în primele nouă luni cu 15 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Statul a cheltuit mult mai mult decât a încasat, aşa arată datele oficiale, care indică la final de septembrie un deficit de 3,55% din PIB. În acest ritm, spun analiştii economici, e greu de crezut că România va reuşi să se încadreze în ţinta de deficit de 4,4% din PIB, nici măcar în nivelul de 5,5%.
About The Author
