O frumusețe în Barbaricum: Venus de Perieni, o nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”

20220322 istorie venus web

Continuând seria micro-expoziţiilor din cadrul proiectului „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași prezintă în perioada 22 martie – 19 iunie 2022, la Palatului Culturii Statueta Venus descoperită în satul Perieni (com. Probota, jud. Iași).

Această piesă extrem de rară pe meleagurile noastre a fost descoperită în primăvara anului 2021, generând un puternic răsunet în comunitatea științifică românească.

Statueta, care o ilustrează pe Venus, zeița iubirii în mitologia greco-romană, este realizată din bronz, fiind turnată plin și păstrează, pe suprafața ei, o frumoasă patină verde.

Cultul zeiței Venus a fost promovat în special de familia imperială, în timpul dinastiei Iulio-Claudiene, fapt ce datează piesa în secolul al II-lea p. Chr. Dacă pe teritoriul României   statuetele de teracotă se întâlnesc în toate contextele, în privința celor de bronz, putem preciza că din cele 19 piese cunoscute în contexte sigure, 15 provin din mediul militar. Prezența lor în număr mare în interiorul forturilor romane se explică prin faptul că prețul ridicat al unei astfel de piese nu putea fi acoperit decât de soldați.

Statuetele de bronz au o perioadă lungă de utilizare, fiind răspândite pe un vast areal. Descoperirea acestei piese la o mare depărtare de frontiera romană, în Barbaricum, nu are un caracter întâmplător. Existența la Perieni a unei posibile așezări aparținând dacilor liberi trebuie pusă în legătură cu tradiționalele rute de comunicare existente de-a lungul a două importante cursuri de apă: Prut și Jijia. Descoperirea a numeroase importuri romane în acest areal – amfore (depozitele de la Holboca și Tătărași), ceramică de masă, monede, piese de port și podoabă -indică o dinamică a practicilor comerciale ce au cunoscut o dezvoltare în a doua jumătate a secolului II p. Chr. și prima jumătate a secolului III p. Chr., întreruptă de răcirea relațiilor dintre populația din spațiul est-carpatic și Imperiul Roman. De asemenea, nu este exclusă nici ipoteza ca acest obiect extrem de rafinat să fi ajuns aici ca pradă de război, în urma uneia din incursiunile dacilor și ale aliaților acestora la sud de Dunăre.   

Grație intervenției specifice realizate de  restauratorii  Centrului de Cercetare și Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural, această piesă este prezentată publicului vizitator în cadrul micro-expoziției din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, pe care vă așteptăm cu drag să o vizitați.