Nume românești în Sistemul Solar

În terminologia astronomică, acordarea numelor corpurilor cerești se face după reguli stabilite de Uniunea Astronomică Internațională. Planetele sunt denumite după zeii mitologiei romane, sateliții lor poartă numele personajelor din anturajul zeilor, dar în Sistemul Solar sunt și denumiri ale personalităților publice (artiști sau oameni de știință), sau al diferitelor locuri de pe Pământ.

Există mai multe categorii de corpuri cerești care au primit denumiri românești sau poartă numele unor cercetători de origine română. Astfel, pe Mercur, se află craterul Eminescu, un crater cu diametrul de 125 km. Pe Venus, formele de relief au denumiri feminine ca, Văcărescu, după poeta Elena Văcărescu, un crater, aflat în emisfera sudică a planetei, cu un diametru de 31,5 km. Alte cratere poartă nume ca: Irinuca, Natalia, Veta, Zina, Esterica. Darclee, o formațiune vulcanică (patera), poartă numele sopranei Hariclea Darclee.

Pe Lună, craterul Haret este numit după Spiru Haret matematician și astronom, care a obținut doctoratul în astronomie la Paris cu teza ,,Asupra invariabilității axelor mari ale planetelor”. Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Pământ, aproape de polul sud al Lunii. Pe Marte, craterele Iazu, Bartoș, Oituz poartă numele a trei localități din România.

Asteroizii cu nume românești fac parte din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter. De exemplu, asteroidul 12498 Dragesco, a fost numit după biologul şi astronomul amator Jean Drăgesco, ce locuiește în prezent în Franța și care a ,,primit” asteroidul, în anul 2000, cu ocazia împlinirii vârstei 80 de ani. Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost cel ce poartă numele lui Constantin Pârvulescu, (2331) Parvulesco. Asteroidul are un diametru situat între 11 şi 24 km, face o rotație în jurul Soarelui o dată la 3,78 ani.

Constantin Pârvulescu a fost profesor de astronomie la Cernăuţi, Timişoara, Cluj Napoca și directorul Observatorului astronomic din Cluj Napoca. A studiat galaxiile, roiurile globulare și stelele binare. Primul asteroid ce poartă numele unui artist român, este (6429) Brancusi. Asteroidul a fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA) și are un diametru estimat între 4-9 km. (9253) Oberth poată numele lui Hermannn Julius Oberth un om de știință născut la Sibiu unul dintre părinții astronauticii. Asteroidul (9493) Enescu poată numele celui mai cunoscut compozitor român, George Enescu. (9494)

Donici poartă numele astronomului Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaționale și primul reprezentant al României în acest for. S-a ocupat cu studierea Soarelui, observând șase eclipse totale. Poetul Mihai Eminescu este imortalizat și prin asteroidul (9495) Eminescu. (10707)

Prunariu este asteroidul care poartă numele cosmonautului Dumitru Prunariu. Acesta este singurul român care a zburat în spațiul cosmic în 1981 la bordul navetei Soyuz 40 spre laboratorul spațial Salyut 6. Cerul s-a îmbogățit în iunie 2011 cu un nou nume românesc, (263516) Alexescu, cel al astronomului Matei Alexescu fost director al Observatorului Urseanu din București și fondator al Planetariului din Bacău unul dintre cei mai iubiți și talentați popularizatori ai astronomiei din țara noastră. Un alt asteroid cu nume de român este (346261) Alexandrescu, care poartă numele fostului coordonator al Observatorului Urseanu, o personalitate bine cunoscută în urma activității de promovare a astronomiei.

O altă categorie de corpuri cerești ce poartă numele unor români, o constituie, cometele. Până acum, pe teritoriul României au fost descoperite trei comete. Prima a fost cea găsită în seara de 14 iunie 1898 de către astronomul amator Wofgang Pauly, C/1898 L1 (Coddington-Pauly), precum și cometele C/1943 R1 Daimaca și C/1943 W1 van Gent-Peltier-Daimaca descoperite de Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu.

Sursă foto și text: Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău