Multi romani sufera si astazi din cauza perioadei de haiducie bancara 2006-2008, cand se acordau credite doar cu buletinul
Efectele anilor de euforie 2006-2008 sunt resimțite și astăzi. Creditele care au fost acordate când economia duduia, și care au creat probleme ulterior, au avut două cauze principale: lipsa de experiență a
populației cu produsele și serviciile bancare (diferită de educația financiară) și dorința băncilor de a se dezvolta și a câștiga o cotă de piață cât mai mare, proporțională cu apetitul de creditare de atunci.
Acea perioadă a fost marcată de creditul cu buletinul, în care nu verifica nimeni dacă debitorul are măcar venituri cu care să ramburseze împrumutul. Totul a fost accentuat de lipsa de previziune a tuturor față
de evoluția CHF sau felul în care cardurile de credit ajungeau în cutia poștală, după ce oamenii luau
împrumuturile doar pe baza unui act de identitate. Este adevărat că băncile ar fi avut posibilitatea, cu
informațiile pe care le aveau la dispoziție, să fie un pic mai diligente.
A urmat apoi criza financiară din 2009-2010 care a fost exploatată populist, iar vina exclusivă a problemelor cu care se confrunta populația a fost atribuită băncilor. De fapt, nu despre vină vorbim, ci
despre o împărțire a responsabilității între consumatori și bănci.
Între 2015-2016 aveam, pe de o parte, zeci de mii de procese în instanță între consumatori și bănci, iar pe de altă parte Banca Națională a României se implica în înființarea CSALB (Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor Bancare) și în promovarea unei viziuni diferite pentru statu-quo-ul de atunci: negocierea și compromisul într-o perioadă de conflict maxim, lucruri care păreau cel puțin exotice.
În primii trei ani de la înființare, CSALB a trebuit să câștige atât încrederea consumatorilor care se considerau nedreptățiți de bănci, cât și a băncilor care erau sceptice că o nouă formă de mediere chiar va funcționa.
În timp ce în cadrul CSALB negocierile se purtau caz cu caz, instanțele erau asaltate de procese colective. De aceea, la început consumatorii abordau concilierea cu o atitudine războinică și căutau pedepsirea băncilor pentru ce li se întâmpla. În momentul acesta vin să negocieze cu băncile ca să-și continue relația contractuală în condiții mai bune, adaptate situației lor.
Principalul câștig este că o parte dintre instituțiile financiar-bancare au înțeles cum să reacționeze atunci când clienții lor au o nevoie. Băncile și-au personalizat relația cu consumatorii, iar abordarea de tip personal banking prinde tot mai mult.
Doi parlamentari au depus un proiect de lege la Senat prin care Banca Națională a României ar trebui să preia atribuțiile de protecție a consumatorilor, devenind astfel autoritatea națională competentă cu protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare.
About The Author
