Moldova are nevoie mai mult ca niciodata de autostrada. Reprezentatii organizatiilor pro autostrada impreuna cu autoritatile locale si centrale s-au reunit astazi la Iasi pentru a discuta despre viitorul autostrazilor A7 si A8. Alaturi de ei au fost si reprezentantii marilor companii care sunt constiente de importanta economica si strategica pe care o are infrastructura rutiera.
Autostrada A8, cunoscută și drept „Autostrada Unirii”, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, menită să lege Moldova de Transilvania și, implicit, de rețeaua europeană de transport. Deși planurile există de mulți ani, investițiile au avansat greu, iar regiunea Moldovei continuă să resimtă lipsa unei conexiuni rapide cu vestul țării și cu Europa.
Catalin Urtoi, Membru fondator Asociatia „Hai că se poate”: „Prin Programul PNRR prin cele doua capete finantarea nu mai este si acum se incearca o reesalonare, regandire a finantarii prin programul de transport 2021-2027”.
Cea mai mare provocare pe care o are autostrada in momentul de fata este partea financiara.
Irinel Bucur, Președintele Asociației „Hai că se poate”:
„Creaza niste premise de certitudine ca noi in maxim 2032 sa reusim sa circulam pe A8 de la un capat la altul si pe A7 tot de la un capat la altul, de la Ploiesti pana la Siret. In momentul de fata sunt cate lucruri incerte in ceea ce priveste partea de finantare la modul ca daca din punctul de vedere al documentelor , sursele de finantare sunt clare, stabilite in cuie acestea dau voie sa se creeze niste credite de angajament ca sa poti semna contractele dar mai departe, asigurarea efectiva a banilor in contul companiilor beneficiare, CNIR, CNAIR asta trebuie sa se intample”.
România va primi 16,68 miliarde de euro prin noul instrument financiar european „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), fiind a doua cea mai mare alocare după Polonia. Programul are trei dimensiuni majore pentru țara noastră – apărare, buget și infrastructură – iar la capitolul transporturi Guvernul propune finanțarea unor proiecte mixte civil-militare, precum capetele autostrăzilor A7 și A8. În acest context, discuțiile despre viitorul A8 capătă o miză strategică, economică și geopolitică fără precedent.
Cristian Șologon, Secretar de stat Ministerul Transporturilor:
„Sunt ferm convins ca toata aceasta regiune va beneficia asa cum s-a intamplat peste tot infrastructura de mare viteza, va beneficia si din punct de vedere economic si din punctul de vedere al dezvoltarii sociale”.
În ultima perioadă, Autostrada A8 a rămas blocată în contestații și întârzieri, mai ales pe loturile montane și pe cele care trebuie să lege Iașul de granița cu Republica Moldova. De pildă, pe lotul Joseni-Ditrău, după desemnarea unui câștigător în luna iulie, procedura a fost suspendată la început de august, când Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis în parte o contestație și a cerut reluarea unor pași din licitație. Astfel, semnarea contractului este din nou amânată.
O situație similară există și pe tronsonul Târgu Frumos – Lețcani, unde licitația pentru proiectare și execuție a fost suspendată în urma unor contestații legate de documentația de atribuire. Procedura rămâne blocată, iar termenele inițiale sunt deja compromise.
În plus, pe secțiunea Lețcani – Ungheni au apărut recent noi contestații pentru mai multe tronsoane, ceea ce prelungește și mai mult calendarul investițiilor.
Ionel Scriosteanu, Secretar de Stat Ministerul Transporturilor:
„Vestea buna este ca proiectele pe care le propunem sunt proiecte mature, de licitatie sau contractare ceea ce inseamna ca avem o perioada de proiectare dar se va intra in santier in maxim un an si jumatate in zonele care sunt finantate prin SAFE. Termenul este 2030, nu este un termen foarte strans dar este un termen care ne permite sa finantam si sa finalizam aceste proiecte cu siguranta”.
Astfel, deși Autostrada A8 rămâne un proiect strategic pentru dezvoltarea Moldovei și pentru conectarea României la coridoarele europene, realitatea din teren arată că birocrația, contestațiile și lipsa de coerență în implementare continuă să frâneze unul dintre cele mai așteptate șantiere din țară.
About The Author
