România continuă să se confrunte cu diferențe vizibile în ceea ce privește ritmul de dezvoltare regională, iar datele publicate recent de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene readuc tema în prim-plan. Noile informații privind proiectele contractate până in aceasta luna arată un avans important al unor județe, dar și stagnarea altora. Iașul se menține între primele patru județe ca volum total al fondurilor atrase care depasesc 8 miliarde de lei. Cu toate acestea, analiza plasează județul într-o poziție mai puțin favorabilă, indicând persistența unor dezechilibre.
Bucureștiul rămâne, de departe, liderul absorbției, cu aproximativ 28 de miliarde de lei atrase. În contrast, județe precum Călărași, Ialomița, Giurgiu și Botoșani se află la coada clasamentului, cu valori sub un miliard de lei. Diferențele conturate la nivel național arată încă o dată limitele capacității administrative din zonele periferice ale României. Specialiștii atrag atenția că aceste decalaje riscă să se adâncească dacă politicile de coeziune nu vor fi adaptate realităților teritoriale.
Adrian Covăsnianu, Reprezentant Asociația Moldova Vrea Autostradă
Este o discrepanță între cele două regiuni, cele două Românii, mai exact. Putem constata că este o Românie cu mai multe viteze; regiunea Moldovei accelerează printr-o serie de investiții, însă nu ține pasul cu investițiile din zona vestică, chiar cu cele din zona sudică. Este o analiză de moment; demersul este în lucru, în sensul că politica de coeziune este în implementare. Nu s-au terminat axele de finanțare, dar ne arată, pe moment, capacitatea administrativă de a integra acele proiecte și, efectiv, de a cheltui banii într-o manieră durabilă.
Datele oficiale confirmă faptul că diferențele de performanță în absorbția fondurilor europene se reflectă direct în evoluția fiecărei regiuni. Analiza subliniază că județele cu centre urbane mari dispun de o capacitate administrativă mult mai solidă.
Adrian Covăsnianu, Reprezentant Asociația Moldova Vrea Autostradă
Raportul este disproporționat, în sensul că Bucureștiul a atras undeva la vreo 28 de miliarde până acum, în schimb Iașul puțin peste 8 miliarde. Este vorba și despre talie, pentru că vorbim despre două orașe disproporționate ca număr de locuitori și ca importanță în rețeaua de localități, dar, cu toate acestea, analiza este mai realistă. Efectiv, fondurile alocate per locuitor arată că, în continuare, discrepanțele există, ba chiar se măresc pe anumite axe de finanțare, și asta este ca un fel de hârtie de turnesol. Ne arată atât o capacitate administrativă diferențiată, cât și faptul că politica de coeziune trebuie mai bine armonizată cu realitățile teritoriale.
În ansamblu, harta absorbției fondurilor europene arată două viteze distincte ale dezvoltării naționale. Regiunile puternice se dezvoltă rapid, în timp ce zonele slab dezvoltate riscă să rămână blocate. Specialiștii recomandă intervenții țintite pentru reducerea decalajelor și pentru echilibrarea accesului la investiții strategice.
About The Author
