Moartea fostului ministru al Transporturilor tulbură liniștea în cercul de elită al lui Putin
Fostul ministru al Transporturilor din Rusia, Roman Starovoit, s-a sinucis după ce a fost demis de Vladimir Putin. Gestul său extrem reflectă o schimbare profundă și periculoasă în dinamica de putere de la Kremlin, scrie The Sunday Times.
Roman Starovoit, fost ministru rus al Transporturilor, a fost găsit mort luni, în apropierea mașinii sale, la periferia Moscovei. Sinuciderea sa, aparent cu un pistol primit ca distincție de stat, a survenit la doar câteva ore după ce președintele Vladimir Putin l-a demis din funcție.
„După ce a aflat că a fost demis, a mers cu mașina la marginea orașului și s-a împușcat”, au transmis anchetatorii. Deși nu lipsesc speculațiile privind o posibilă crimă, în lipsa unor dovezi contrare, ipoteza oficială rămâne sinuciderea.
Starovoit, în vârstă de 53 de ani, fusese anterior guvernatorul regiunii Kursk, zonă în care Ucraina a lansat o incursiune anul trecut, spre nemulțumirea Kremlinului. În acea perioadă, din cele 20 de miliarde de ruble alocate apărării frontierei, circa 20% ar fi fost deturnate. Succesorul său, Alexei Smirnov, a fost arestat în aprilie, iar în cercurile politice se știa că era pregătit să-l denunțe pe fostul său protector.
În acest context, Starovoit ar fi preferat moartea unui proces rușinos și unei pedepse lungi. Delapidările din fondurile publice nu sunt o raritate în Rusia, termenul „rospil” definește exact acest tip de „tăiere” a bugetului, însă regulile nescrise ale sistemului par să se fi schimbat brusc.
„Nu trebuia să-l placi pe [Putin], dar trebuia să-i apreciezi claritatea. Cunoșteai regulile și puteai prospera dacă le respectai”, a spus un om de afaceri rus. Acum, însă, aceste reguli au devenit imprevizibile.
După invazia din Ucraina în 2022, sistemul care odinioară părea stabil și previzibil a început să se clatine. Putin refuză să intervină în probleme jenante, dar reacționează violent când acestea scapă de sub control. El cere „patriotism”, dar nu definește ce înseamnă. Uneori ignoră corupția evidentă, alteori o pedepsește exemplar.
Această impredictibilitate alimentează frica. „Moartea lui Starovoit a fost un șoc pentru toți cei din sistem. Oricare dintre ei ar putea fi următorul”, notează analistul Mark Galeotti.
În ultimii ani, sinuciderile și decesele suspecte ale oficialilor și oamenilor de afaceri ruși au devenit tot mai frecvente. Deși unele cazuri par autentice, în altele există suspiciuni de execuții. Galeotti susține că nu asistăm neapărat la o epurare ordonată de Kremlin, ci la o luptă internă între facțiunile elitei.
Într-o Rusie sufocată de sancțiuni și instabilitate economică, metodele „anilor ’90 sălbatici” revin: preluări forțate de companii, documente falsificate, hotărâri judecătorești corupte și chiar asasinate.
„Poate că stresul provocat de aceste raiduri îi împinge pe unii să sară pe fereastră, dar nimeni nu crede că autorii acestor acțiuni se sinucid din vinovăție”, spune un antreprenor rus plecat din țară.
Statul rus a început și el să folosească raidurile. Potrivit The Moscow Times, în 2023, autoritățile au preluat aproape 70 de companii, în valoare totală de peste 5,2 miliarde de lire sterline. Motivele sunt diverse: îmbogățirea statului, răsplătirea loialității, pedepsirea rivalilor.
Un exemplu este miliardarul Konstantin Strukov, patronul uneia dintre cele mai mari companii miniere de aur din Rusia. A fost arestat pe 4 iulie, în timp ce încerca să fugă în Turcia. Deși faptele sale, preluări forțate, înregistrări pe numele rudelor, sunt comune în peisajul rusesc, de această dată a fost vizat de o anchetă penală.
Pentru elite, cazul Strukov este un semnal de alarmă: „jocul” s-a schimbat, iar nimeni nu mai este în siguranță, indiferent de loialitatea față de Putin.
Tensiuni tot mai mari în sistem
Sistemul putinist nu se prăbușește, dar devine tot mai instabil. Presiunea vine atât din interior, cât și din afară. În timp ce Putin rămâne la putere, elita devine tot mai nervoasă.
Unii, precum ministrul economiei Maxim Reșetnikov și guvernatoarea băncii centrale Elvira Nabiullina, încearcă încă să-l avertizeze cu privire la criza economică iminentă. Procurorul general Igor Krasnov a atras și el atenția asupra corupției în creștere.
Dar majoritatea preferă să tacă și să profite cât pot. Numărul cazurilor de corupție a crescut cu 25% în primul trimestru al acestui an față de 2024.
În paralel, se formează alianțe informale între oficiali regionali, care se apără reciproc și se sustrag controlului de la centru. Chiar și guvernatorii nu mai plătesc cu același entuziasm bonusuri pentru recrutarea de soldați, semn că loialitatea față de Kremlin cedează în fața intereselor locale.
„Nimeni nu îl înfruntă, dar nici nu îl mai urmează”
Un observator politic rus a rezumat perfect starea de spirit din interiorul sistemului: „Nimeni nu îndrăznește să se opună lui Putin, dar nimeni nu va fi de partea lui dacă altcineva o va face”.
Această ambiguitate a fost vizibilă în 2023, în timpul revoltei grupării Wagner. Deși armata nu i s-a alăturat lui Prigojin, nici nu a intervenit pentru a-l opri.
Moartea lui Prigojin, într-un accident de avion la scurt timp după revoltă, a fost o lecție pentru toți. Dar lecția transmisă de moartea lui Starovoit este, poate, și mai clară: nimeni nu mai știe sigur ce este permis și ce nu. Și în Rusia lui Putin, incertitudinea este mai periculoasă decât frica.
About The Author
