Ministrul Energiei anunță că românii plătesc cel mai mare preț real pentru energie, raportat la puterea de cumpărare din UE

Declarația ministrului Energiei, Bogdan Ivan, potrivit căreia România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa și chiar cel mai mare raportat la puterea de cumpărare, a generat numeroase reacții publice. Oficialul susține că afirmația nu este o exagerare, ci o realitate confirmată de datele oficiale ale unor instituții europene independente, precum HEPI (Household Energy Price Index) și Market Observatory for Energy al Comisiei Europene.

Ministrul Energiei anunță că românii plătesc cel mai mare preț real pentru energie, raportat la puterea de cumpărare din UE

Datele invocate de ministru arată că Bucureștiul se situează pe locul 11 între cele 33 de capitale europene analizate de HEPI în septembrie 2025, cu un preț mediu de 27,5 eurocenți pe kWh, peste media Uniunii Europene, care este de 25,4 eurocenți. Dacă însă aceste prețuri sunt ajustate la puterea de cumpărare – indicatorul care arată cât de mult pot acoperi veniturile reale ale populației costul energiei – România urcă pe primul loc în Europa. Cu alte cuvinte, românii plătesc, în termeni reali, cea mai mare povară energetică din Uniunea Europeană.

CITESTE SI: Bogdan Ivan: ,,Voucherele pentru energie ajung la beneficiari până la finalul lui septembrie”

Ministrul mai subliniază că, pe piața angro, România a avut în primul trimestru al anului 2025 un preț mediu de 148,3 euro/MWh, peste media europeană de 100 euro/MWh, dar și peste nivelurile înregistrate în Polonia (116 euro/MWh) sau Cehia (120 euro/MWh). Această diferență confirmă, în opinia sa, că problema nu este una conjuncturală, ci rezultatul unui dezechilibru structural al pieței energetice românești.

Datele HEPI și ale Comisiei Europene confirmă parțial aceste tendințe. În prima jumătate a anului 2025, România a rămas una dintre țările europene cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru consumatorii casnici, potrivit analizelor Romania-Insider. Pe piața spot de la OPCOM, prețurile din septembrie 2025 s-au situat în jurul valorii de 97 euro/MWh – în ușoară scădere față de lunile anterioare, dar încă ridicate în comparație cu media europeană.

Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că ajustarea prețurilor la puterea de cumpărare (PPS) depinde de metodologia folosită, iar comparațiile între state pot varia în funcție de modul în care sunt calculate veniturile disponibile și cheltuielile energetice ale gospodăriilor. Fără o explicație detaliată a metodologiei, afirmația privind „locul 1 în Europa” trebuie tratată cu prudență.

Pe de altă parte, există și elemente de context care susțin ideea unei poveri energetice ridicate în România. Costurile de transport, taxele și tarifele reglementate au crescut mai rapid decât în alte state UE, iar mecanismele de plafonare și compensare a prețurilor au distorsionat parțial piața, descurajând investițiile în noi capacități de producție. În plus, România se confruntă cu un dezechilibru structural între producția de energie și consumul intern, ceea ce menține presiunea pe prețurile pieței angro.

Premierul Ilie Bolojan a nuanțat recent discuția, afirmând că, deși România nu are cel mai mare preț nominal din Europa, raportat la veniturile populației acesta devine „evident mare”. Alte voci din mediul economic au subliniat că în comparațiile internaționale este esențial să fie analizate doar prețurile pentru segmente similare de consum și să fie excluse elementele de subvenționare specifice fiecărei piețe.

Chiar dacă poziția ministrului Bogdan Ivan poate părea alarmistă, fondul problemei este real: prețurile energiei continuă să apese puternic asupra gospodăriilor românești, iar veniturile medii nu reușesc să compenseze creșterea costurilor. România rămâne, prin urmare, una dintre țările europene unde povara energetică asupra consumatorilor este cea mai mare, indiferent de modul în care se interpretează statistica.

Ministerul Energiei anunță că lucrează deja la un pachet de măsuri menite să reducă presiunea asupra gospodăriilor și să stabilizeze piața de energie, promițând o reformă care să asigure o competiție corectă și prețuri mai predictibile. Până atunci însă, realitatea din cifre rămâne îngrijorătoare: energia rămâne un lux relativ mai mare în România decât în aproape orice alt stat al Uniunii Europene.

Urmariti stirile TeleM si pe pagina noastra de Facebook!