Ministrul apărării naţionale: România este o țară sigură și devine mai sigură
Până la jumătatea săptămânii viitoare, Forțele Navale Române organizează cel mai amplu exercițiu multinaţional de instruire anual, “Sea Shield 2026”. Sunt pregătiți peste 2.500 de militari din România și din alte 12 state partenere: Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia, cu 48 de nave și ambarcațiuni, 64 de vehicule de luptă, 10 aeronave și 10 sisteme autonome fără pilot. Scopul este consolidarea cooperării și a procedurilor de acțiune comune, temă despre care vom discuta alături de invitatul Apelului matinal – ministrul apărării naționale, Radu Miruță. Acest exercițiu, “Scutul maritim”, despre care amintea Daniela, poate fi și un mesaj strategic? Care ar fi obiectivele și mai ales ce semnal ar putea transmite, nu doar partenerilor?
Ministrul apărării naţionale: România este o țară sigură și devine mai sigură
Că există interoperare, care este extraordinar de importantă, încercând să fluidizăm interacțiunea între armatele țărilor membre NATO, că există preocupare de hub de securitate la Marea Neagră, că există capacitate de a acționa, că există disponibilitate de a învăța noi de la alții și alții de la noi, că există interes ca militarii armatelor țărilor membre NATO să lucreze și să lupte umăr la umăr unul cu celălalt în orice fel de condiții, că există capacitate de acțiune asupra oricăror provocări de la Marea Neagră, că există o permanență preocupare pentru a fi instruiți și pentru a lucra cu cele mai bune dispozitive care există pe piață.
Există riscuri concrete ca aceste două focare de conflict, Ucraina și Orientul Mijlociu, să afecteze direct securitatea regiunii Mării Neagre?
Orice conflict militar care apare în regiune crește riscul. Nu există nimic garantat în astfel de situații, există doar o preocupare ca noi să rămânem vigilenți și să adaptăm posturile pentru absolut orice se întâmplă de jur-împrejurul nostru.
Este normal că atunci când începe un conflict de o asemenea amplitudine, Armata Română să urmărească fiecare milimetru care se desfășoară acolo și să analizeze orice scenariu despre cum ceea ce se întâmplă acolo poate să genereze consecință pentru securitatea regională.
România este o țară care are capacitate de descurajare
Da, există riscuri, însă România este o țară care are capacitate de descurajare, este o țară care are capacitate să apere riscurile de pe flancul estic, este o țară care este membră NATO și care interacționează cu alte țări membre NATO pentru a face față unor astfel de provocări.
Până acum vreo lună, eram cu ochii doar pe ceea ce se întâmplă în Ucraina. Cum influențează escaladarea tensiunilor din Golful Persic prioritățile de securitate ale României? Şi, evident, ne raportăm și la problemele legate de Strâmtoarea Ormuz.
Consecințe indirecte
Având în vedere distanța dintre România și ceea ce se întâmplă în Iran, Israel, țările din Golf, consecințele sunt cumva indirecte. Atunci când izbucnește un astfel de conflict, evident că există și consecințe economice.
Atâta timp cât 20-24% din volumul de țiței din întreaga lume trece printr-o strâmtoare unde astăzi există un blocaj, în funcție de rezervele fiecare țări, în funcție de capacitatea de rafinare din fiecare țară, este o perioadă de timp în care consecințele acestea sunt simțite mai usturător sau nu.
România rafinează, România extrage, România produce, și atunci consecințele sunt un pic mai diluate. E o chestiune care e dependentă de timp. Dacă ceea ce se întâmplă în Iran durează mai mult, ne vom consuma și noi rezervele, și atunci consecințele vor fi mai usturătoare. Dacă se termină mai repede, stocurile pe care România le are sunt ca un fel de tampon, astfel încât România să dilueze impactul. Asta e pe chestiunea relației directe cu România.
Evident că România și piața economică din România sunt influențate și de recepția acestor probleme în alte țări, pentru că e o piață interconectată această piață de energie.
Nu există riscuri la securitatea națională raportat la ceea ce se întâmplă în Iran
Pe chestiuni militare, nu avem deocamdată vreun semnal cum că ar exista riscuri, amenințări la securitatea națională raportat la ceea ce se întâmplă în Iran. Am văzut că există declarații din partea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, însă acele declarații au fost foarte perimetral enumerate, cu raportare la consecințe juridice și politice, nu cu raportare la consecințe militare.
Dar ne putem implica în efortul de deblocare a strâmtorii Ormuz?
Am decis să ne implicăm în a intra în aceeași cameră cu cei care doresc asta. Președintele României a menționat că România se numără printre țările preocupate să analizeze care sunt soluțiile. Aici suntem.
România a ales să fie la masa acestor discuții
Am ridicat mâna și am spus că la masa celor care vor să se implice se așează și România. Se va face o analiză, între țările care își doresc să sprijine eliberarea, trecerea vaselor petroliere prin strâmtoarea Ormuz, se numără și România. Care va fi rezultatul acestei analize? Care dintre capacitățile României vor fi folosite, dacă vor fi folosite vreunele – vor fi consecințele unei astfel de analize. Ce avem în momentul de față este o decizie anuntaţă de președintele României care menționează că România a ales să fie la masa acestor discuții.
Aminteam chiar în deschiderea discuției despre exercițiul multinaţional de instruire. La nivelul strategiei de apărare a României, inclusiv raportându-le la bugetul apărării, sunt schimbări în strategie?
Flota României va avea patru nave noi
Strategia nu este de a fi schimbată de pe o săptămână pe alta. Există o strategie la Marea Neagră, există un plan național de înzestrare, există un SAFE, două proiecte care presupun construirea pe teritoriul național a patru noi nave, două nave de patrulare și două nave vedete de intervenție, deci România, flota României va avea patru nave noi, care sunt proiectate a se construi pe teritoriul național.
Un centru de unde să se coordoneze securitatea la Marea Neagră
România, la nivel internațional, menționează că are disponibilitate și împingem lucrurile și diplomatic, și militar în direcția asta, ca pe teritoriul național să existe un hub de securitate la Marea Neagră. Ce înseamnă asta? Că între țările riverane Mării Negre, în special țările membre NATO sau pe zona de Uniunea Europeană, pe țărmul românesc de la Marea Neagră să existe un centru de unde să se coordoneze securitatea la Marea Neagră.
Discuția este ca o astfel de coordonare să fie rotațională. Până acum așa au exprimat interesul România și Turcia. România susține ca rotația să nu presupună doar transmiterea militarilor într-un centru în Turcia, ci să presupună și locație în România, cum să existe și locație în Turcia și să se facă coordonarea prin rotație dintre cele două centre. Nu doar cerem asta, ci punem pe masă capacitatea Forţelor Navale Române, disponibilitatea și proiectul nostru de a lărgi portul militar de la Constanța, proiectele din SAFE care presupun patru nave noi.
România devine un actor mai relevant la Marea Neagră
România nu doar cere să fie relevantă, ci România vine și spune că a făcut niște pași de investiții, de înzestrare și că asta o legitimează să devină un actor mai relevant la Marea Neagră.
Tocmai ce ați amintit, patru nave noi, programul SAFE, ați zis în treacăt și de Portul militar Constanța. Şantierul Naval Mangalia ar putea fi interesant sau ar putea intra în acest program SAFE?
Vă spun asta, dacă vreți, ca vicepremier şi ca fost ministru al economiei, pentru că, ca ministru al apărării, noi suntem beneficiarii unor astfel de produse, nu interacționăm unde se construiesc ele.
O singură șansă pentru salvarea Şantierului Naval Mangalia
Eu vă spun că, dacă cele patru nave nu se vor construi la Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai, din punctul meu de vedere, nu mai există o altă șansă de salvare a acelui şantier şi la Ministerul Economiei, când era acest program SAFE în chinurile facerii, acolo a fost ideea mea de a introduce aceste patru nave să fie construite acolo ca un jeton de aducere la viață a acelui șantier.
E o chestiune care ține de Ministerul Economiei, de Cancelarie, noi acum la Ministerul Apărării interacționăm doar din perspectiva condițiilor operaționale, tehnice, cum trebuie să arate navele respective, ce dotări trebuie să aibă navele respective, dar nu putem noi, la Ministerul Apărării, să impunem condiții de localizare.
Vă spun asta ca vicepremier, după toate greșelile care s-au făcut la Şantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, după toate umilinţele pe care statul român și le-a autoasumat, nu cred că există o altă variantă pentru salvarea acelui șantier și trebuie să mergem mai departe cu menținerea acestei condiții.
Sunt păreri pro şi contra programului SAFE. Să le reamintim celor care ne ascultă pe scurt că acest program e în valoare de aproape 17 miliarde de euro, România se va împrumuta, din câte știu, integral, iar șeful celor la IMM, Florin Jianu, spunea că marea problemă ar fi beneficiile pentru economia locală. Vor rămâne mare parte din bani în România. Care este exact algoritmul?
Haideți să vă spun, cum mă știţi, foarte direct. Marea supărare în spațiul public din partea unora este că prin acest program SAFE, policienii nu mai pot să își pună cu mâna firmele care să primească aceste sume de bani.
Prin programul SAFE, la Ministerul Apărării sunt 9,53 miliarde de euro, restul sunt la Ministerul Transporturilor și la Ministerul de Interne. Cele 9,53 miliarde de euro se împart în două categorii mari: una care presupune achiziții în comun cu alte state, și acolo condiţiile pe care le putem pune noi sunt mai mici, dar beneficiile sunt deja obținute prin faptul că noi contribuim cu comanda noastră la o comandă mult mai mare și vom primi niște prețuri mai mici, dar nu se poate România, alături de șase-șapte state, să spună că toate ce șase-șapte state să construiască în România.
Însă mai există o altă categorie care presupune achiziții singulare din partea statului român și care de fapt reprezintă 70% din toată valoarea.
Dacă din 9,53 aplicăm 70%, înseamnă undeva la șase miliarde, șase miliarde și jumătate de comenzi care sunt singulare.
Bani din SAFE pentru industria națională
Din aceste comenzi de 6,5 miliarde de euro, estimarea mea, văzând ce se întâmplă la Ministerul Economiei, este că vor fi impuse condiții de localizare într-un procent de 50-60%. Asta înseamnă mai mult de jumătate din 6,5, undeva la 3; 3,5; 4 miliarde de euro, vor fi condiții de a se construi pe teritoriul național. Deci suma asta de bani se va derula în interiorul perimetrului statului român.
Prin ce companii, prin ce firme, e o procedură competitivă. Dar eu, ca ministru al apărării, față de situația anilor trecuți, vă garantez că nu voi semna niciun contact care nu va prevede obligația, într-o măsură mai mică sau mai mare, de a se produce pe teritoriul național.
Așadar, vor exista bani pe teritoriul național pentru industria locală, pentru lanțul de aprovizionare local. Ce nu va exista? Este… nu va fi pusă cu pixul nicio firmă din România a vreunui politician care doar pe criteriul acesta să primească bani din SAFE. Asta este durerea. S-au învățat ca banii mulți de la Ministerul Apărării să se ducă cu direcție într-o parte sau în cealaltă. Nu va merge de data asta așa.
Ultima întrebare vine din partea ascultătorilor. Se mai discută la nivel guvernamental despre stagiul militar obligatoriu?
Nu suntem în situația stagiului militar obligatoriu
Nu numai că se discută, ci că am reușit să introducem în buget, pentru anul acesta, plata pentru 3.000 de militari, care nu va fi obligatoriu, ci va fi voluntar. Deci nu suntem în situația stagiului militar obligatoriu.
3.000 de tineri vor participa voluntar la un stagiu de pregătire în cazarmă
Suntem în primul an, după 19 ani din 2007, de când nu a mai existat o astfel de pregătire, în care anul acesta 3.000 de tineri, între 18-35 de ani, vor participa voluntar la un stagiu de patru luni de zile de pregătire în cazarmă cu cazare, cu mâncare, cu pregătire militară, vor primi la finalul acestei pregătiri 27.000 de lei brut și vor avea opțiunea să rămână în sistem. Nu este obligatoriu, este voluntar.
Și, totuși, pentru publicul larg, pentru toți românii, cât de sigură este țara noastră în acest moment și ce măsuri concrete sunt luate pentru protejarea populației, raportându-ne, evident, la toate întâmplările pe care le traversăm?
România este o țară sigură și devine mai sigură
România este o țară sigură și cu fiecare decizie în care, pe teritoriul național, vin militari suplimentari, cum e cazul din Statele Unite, vine tehnică suplimentară, România devine mai sigură. În lumea asta sigur nu este nimic, totul se raportează la riscuri.
Însă vă pot spune că dacă acum două săptămâni România era o țară sigură, după decizia Parlamentului de săptămâna trecută, în urma căreia niște capabilități militare vin pe teritoriul național și vreo 500 de militari americani vin adiţional pe teritoriul național, raportat la situația de dinainte, România acum este mai sigură, potrivit www.romania-actualitati.ro
About The Author
