Ministerul Educației extinde rețeaua de școli-pilot din sistemul național de învățământ

scoala

Ministerul Educației continuă transformarea sistemică a educației în România, de la un model centralizat la unul definit de subsidiaritate autentică, pe coordonatele definite de Proiectul România Educată. În acest sens, au fost semnate ordinele de ministru prin care 28 de unități de învățământ din întreaga țară primesc statutul de școală-pilot, începând cu anul școlar 2022 – 2023.

Acestea se adaugă celor șase scoli vizionare, care în anul școlar trecut au pilotat elemente inovative la nivel de organizare a planului-cadru, a structurii anului școlar sau a evaluării, pilotări care au stat la baza unor măsuri implementate deja la nivel de sistem începând cu noul an școlar: perioade mai scurte de învățare în alternanță cu perioade de odihnă, înlocuirea tezelor cu alte tipuri de evaluări, eliminarea mediilor semestriale.

Una dintre pilotările începute în anul școlar precedent de către Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București va fi extinsă în noul an școlar la 9 unități de învățământ liceal. În acest sens se realizează cadrul propice pentru o evaluare mai pertinentă a impactului asupra rezultatelor școlare a modelului propus, respectiv reorganizarea materiei din trunchiul comun la clasa a XII-a, astfel încât să permită elevilor să se concentreze, în ultimele două perioade de învățare, pe materiile de interes în raport cu examenele de bacalaureat și de admitere la facultate. În funcție de aceste rezultate, este posibilă extinderea modelului la nivel național din anul școlar următor.

De asemenea, va continua pilotarea modelului de predare-învățare în sistem blended learning, cu predare alternativă cu prezență fizică și online, fie la intervale periodice, fie în mod regulat, ca parte a orarului săptămânal. La pilotarea acestui model, început anul trecut pentru nivelul gimnazial, se adaugă nivelurile liceal, inclusiv forma de învățământ seral și postliceal. Scopul pilotării acestui model îl reprezintă atât optimizarea folosirii infrastructurii existente, cât mai ales reducerea abandonului școlar.

În plus, cu sprijinul Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică, în 12 școli gimnaziale din mediul rural va fi pilotat un model de predare-învățare în sistem blended learning care să aducă la clasă, la disciplina Informatică și TICun specialist din domeniul informaticii, care va preda online, de la distanță, alături de profesorul titular de curs, conținuturile din programă care acoperă componenta de informatică. Se urmărește astfel evaluarea impactului participării unor specialiști din afara sistemului de învățământ la creșterea calității și atractivității unor discipline cu grad mare de specializare.

În ceea ce privește învățământul particular și confesional, se suplimentează pilotarea resurselor educaționale alternative, începute anul trecut, cu pilotarea în trei unități de învățământ particular a unor modificări curriculare care să respecte specificul confesiunii în cadrul căreia funcționează acestea. Se urmărește, astfel, pilotarea unui model de învățământ confesional care să poată fi autorizat ca atare de către Ministerul Educației și care să permită cultelor recunoscute în România să își organizeze mai eficient, într-un mediu controlat, propriile rute de învățare, în acord cu valorile și principiile societății românești.

Pe lângă aceste aspecte, în 13 unități de învățământ de nivel gimnazial și liceal se va pilota organizarea modulară a orarului, urmând principii pedagogice moderne, astfel încât numărul disciplinelor de studiu programate într-o perioadă de învățare să fie mai mic, cu respectarea numărului de ore din planul-cadru per total în anul școlar, nu pe săptămână. În acest context se pilotează un model de descentralizare a implementării planului-cadru național, model ce poate fi generalizat, în funcție de rezultatele obținute, odată cu intrarea în vigoare a noilor planuri-cadru începând cu anul școlar 2023 – 2024.

De o importanță aparte este pilotarea în învățământul profesional dual a unui model curricular nou, în care învățarea la locul de muncă, la agenți economici, va reprezenta 50% din numărul total de ore de teorie și practică. Această pilotare va fi esențială în implementarea noilor planuri-cadru pentru învățământul profesional, din perspectiva reformei propuse de Proiectul România Educată și din perspectiva noului cadru legislativ.

Nu în ultimul rând, Ministerul Educației va continua pilotarea înregistrării situației școlare exclusiv în format electronic, încurajând unitățile de învățământ să folosească platformele existente pe piață și să renunțe la folosirea documentelor în format fizic, aspect ce se înscrie în politica de dezvoltare sustenabilă și protejare a mediului pe care ministerul o promovează la toate nivelurile.

În anul școlar 2022 – 2023, 742 de unități de învățământ au decis să renunțe la catalogul clasic (fișier pdf), în format fizic. Generalizarea treptată a sistemelor de management digital al unităților de învățământ va permite și un acces transparent la date și implicit luarea unor decizii bazate pe date reale si actuale.

Prin lărgirea rețelei de școli-pilot, Ministerul Educației continuă procesul de transformare profundă a educației din țara noastră. Programul de pilotare va continua și în anii următori pentru a permite o evoluție continuă a sistemului de învățământ, care să reflecte evoluția rapidă a societății în care trăim.

Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzut un apel ce va fi lansat în toamna acestui an prin intermediul căruia se va asigura finanțarea cu 12 milioane de euro a 60 de proiecte de pilotare în următorii ani, finanțare ce va permite inclusiv testarea unor modele noi de management al resurselor umane.

Dincolo de dimensiunea strategică, esențială în ansamblul politicilor publice educaționale, a inițierii pilotării curriculare, pilotările urmăresc validarea unor procese si mecanisme care susțin centrarea procesului de predare-învățare pe nevoile, interesele și aspirațiile reale ale fiecărui elev în parte. Fiecare demers sistemic, cu atât mai mult unul inovator, precum cel pe care îl marcăm azi, este esențial în contextul unei educații menite să-i sprijine pe tineri să-și împlinească aspirațiile.