Mihai Chirica, primarul fără viziune al Iașului: “Suntem asupriți de Zona Metropolitană!”
In contextxul disponibilizarilor din randul primariilor, conform schemei Bolojan, primarul Iasului, Mihai Chirica a precizat ieri ca, “nu ne putem permite sa mutam nici macar un politist local pentru ca orasul este enorm de greu, tentatiile sunt foarte mari, suntem asupriti de Zona Metropolitana, pur si simplu, pentru ca avem nevoie de cat mai multa Politie si pe Rutiera si pe ordine publica”.
Chirica acuză comunele din Zona Metropolitană, dar Iașul nu și-a făcut temele la capitolul infrastructura
Primarul Mihai Chirica a lansat recent o nouă critică la adresa localităților din Zona Metropolitană Iași, susținând că multe dintre acestea nu și-au dezvoltat infrastructura educațională în pas cu creșterea demografică. Declarația vine însă într-un context în care chiar Municipiul Iași suferă de lipsa unor investiții majore în dezvoltarea infrastructurii școlare prin constructia de gradinite si unitati noi de invatamant.
O privire atentă asupra situației arată însă că Municipiul Iași nu a făcut aproape nimic în ultimii ani în timp ce beneficiază masiv de pe urma zecilor de mii de oameni care vin zilnic din comunele limitrofe pentru a munci, a învăța și a consuma în oraș.
Deși bugetul municipiului a depășit, cumulat, un miliard de euro în ultimii patru ani, investițiile majore în infrastructura rutieră lipsesc aproape cu desăvârșire. S-au asfaltat doar câteva zeci de străzi, adică aproximativ 2% din totalul celor peste o mie existente. Proiectele de mare amploare, precum pasajele rutiere de la Podu Roș sau Palat, au rămas simple machete prezentate în conferințe de presă.
Centurile ocolitoare și variantele de trafic sunt blocate de ani de zile, în timp ce intrările și ieșirile din Iași sunt zilnic sufocate de ambuteiaje. Astfel, în timp ce alte mari orașe din România au reușit să atragă fonduri europene pentru infrastructura rutieră, Iașul pare „înghețat în timp”.
De ce lanseaza Chirica o falsă problemă?
În loc să fie doar o discuție despre ce nu fac comunele limitrofe, subiectul ar trebui privit în ansamblu. Zeci de mii de elevi și părinți din Zona Metropolitană vin zilnic la școlile din Iași, generând presiune pe infrastructura urbană, dar și beneficii economice pentru municipiu.
Declarațiile primarului pot fi interpretate ca o încercare de a muta atenția publică de la lipsa proiectelor clare ale Primăriei Iași pentru dezvoltarea rețelei școlare și pentru atragerea de finanțări guvernamentale și europene.
O strategie reală ar trebui să includă o cooperare instituțională între municipiu și comune, nu acuze reciproce, proiecte integrate de infrastructură școlară la nivel metropolitan, care să fie depuse pentru finanțare europeană, planificare urbană coerentă, astfel încât noile dezvoltări imobiliare să includă și școli, nu doar blocuri și cartiere-dormitor
Școli si gradinite noi? Doar pe hârtie
Edilul a dat exemplul unor comune care au depășit 25.000 de locuitori și care ar trebui să construiască propriile școli, inclusiv la nivel liceal sau profesional. „De exemplu, localitatea Ciurea, care și-a făcut între timp o formă liceală, ar putea să aibă și o școală profesională, o școală de subofițeri militari sau de interne”, a spus acesta pentru RFI.
El a prezentat și cifre privind gradul scăzut de acoperire a capacității: Rediu – 14%, Bârnova – 18%, Aroneanu – 30%
Situația infrastructurii școlare nu este diferită. În ciuda creșterii populației școlare și a afluxului de elevi și studenți din zona metropolitană, investițiile sunt aproape inexistente. Singurele proiecte finalizate în ultimii ani sunt câteva renovări, fără construcții noi de anvergură. Comunele din Zona Metropolitană se bazează aproape exclusiv pe infrastructura educațională a Iașului, dar Primăria nu a reușit să extindă rețeaua școlară pentru a răspunde cererii reale.
Cine pe cine asuprește? Beneficiile Iașului de pe urma Zonei Metropolitane
În realitate, Iașul este marele beneficiar al existenței Zonei Metropolitane. Zeci de mii de persoane vin zilnic în oraș pentru joburi, școli, spitale și universități. Acești navetiști cheltuie bani în restaurante, magazine, benzinării, transport public și servicii locale, generând venituri substanțiale pentru economia municipiului.
Forța de muncă provenită din comunele limitrofe susține activitatea spitalelor, școlilor, universităților și firmelor din oraș inclusiv a Primariei, multi din angajati locuind in Zona Metropilitana.
Consumul generat de această populație aduce taxe și impozite care rămân în mare parte în bugetul local al Iașului. Cu alte cuvinte, în loc să fie „asuprit”, Iașul se hrănește zilnic din resursele umane și economice pe care le furnizează zona metropolitană.
În loc să se plângă de „presiunea” Zonei Metropolitane, administrația ieșeană ar trebui să valorifice acest potențial. Cooperarea reală între municipiu și comunele din jur ar putea aduce proiecte integrate de transport, educație și infrastructură. Din păcate, în loc de viziune și rezultate concrete, avem parte doar de promisiuni, machete și declarații politice.
Până când Iașul nu va investi serios în drumuri și școli, nu poate vorbi de „asuprire” — dimpotrivă, orașul este cel care profită zilnic de resursele umane și economice aduse de Zona Metropolitană.
About The Author
