Masuri draconice propuse de FMI la Bucuresti: Impozit pe profit progresiv, introducerea unei taxe de carbon si cresterea impozitarii proprietatii

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 29 ianuarie – 1 februarie, în cadrul întâlnirii periodice cu autoritățile române.

In concluzia echipei FMI dupa vizita efectuata la Bucuresti, se mentioneaza ca pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare. Cu toate acestea, „preconizăm deficite fiscale de peste 6 % din PIB în următorii ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor. Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile.
Inflația încetinește, dar rămâne cu mult peste ținta stabilită. Politica monetară ar trebui să rămână restrictivă până când vor exista dovezi mai solide că inflația va converge în timp util către banda de toleranță a Băncii Naționale a României”
, mentioneaza echipa FMI.

Evoluțiile macroeconomice

Creșterea a încetinit în 2023, în principal din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și inflația globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menținută cu prudență. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7 % din PIB, datorită încetinirii cererii interne și scăderii prețurilor importurilor de mărfuri.

Perspective

În 2024, se estimează că economia își va reveni, cu o creștere de aproape 3%, deoarece consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se consolidează. Se preconizează că inflația globală va reveni treptat în intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre în curs de desfășurare, printre alți factori, pot obstrucționa normalizarea inflației.

Buget

Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5¾% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut inițial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent adoptată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1½ la sută din PIB, în anii următori.

Riscuri

Deficitele mari de cont curent și fiscal limitează capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecție, inclusiv rezervele internaționale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

Prioritati politice

Este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor publice. Deficitele fiscale – proiectate la 6 % sau mai mult – vor trebui să scadă sub 3 % din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă pe piață și a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția cea bună, dar este nevoie de mai mult. Deși eforturile de a limita cheltuielile care nu țin de pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din țările similare și sunt prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de a progresa fără o reformă substanțială a politicii fiscale. Principalele opțiuni includ:

i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea lacunelor și a scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

(ii) Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

(iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

(v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.

In elaborarea și punerea în aplicare a modificărilor politicii fiscale, previzibilitatea este esențială. Discutarea și comunicarea din timp a planurilor de reformă fiscală ar facilita planificarea de către firme și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional.

Se justifică o politică monetară strictă având în vedere riscurile de creștere a inflației generate de creșterea puternică a salariilor și de un impuls fiscal pozitiv în 2024, rata dobânzii de politică monetară nu ar trebui redusă până când inflația globală și inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă și nu sunt pe cale să atingă în timp util banda de toleranță a țintei de 2,5 % a Băncii Naționale a României.

Sistemul bancar își menține poziții solide în ceea ce privește capitalul, lichiditatea și profitabilitatea. Cu toate acestea, trebuie monitorizate îndeaproape riscurile emergente din sectorul financiar – inclusiv nivelul sporit al împrumuturilor valutare ale societăților -.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *